O implementare rapidă a campaniei de vaccinare este cea mai importantă politică economică pentru combaterea pandemiei pe care autorităţile române trebuie să o urmeze iar în acest sens trebuie asigurate resurse fiscale generoase, se arată într-un Raport al boardului Fondului Monetar Internaţional.
Directorii executivi ai FMI au aprobat, pe 26 august, consultările în baza Articolului IV cu România.
„Deşi măsurile largi de sprijin fiscal pentru venituri şi companii au reuşit cu succes să ţină sub control consecinţele economice de pe urma pandemiei, cele mai afectate sectoare ale economiei continuă să fie lovite disproporţionat. În consecinţă, măsurile de sprijin în contextul pandemiei ar trebui să fie redirecţionate spre cele mai afectate sectoare şi grupurile cele mai dezavantajate”, precizează FMI.
De asemenea, membrii boardului FMI consideră că, pe măsură ce revenirea din pandemie se consolidează, politica fiscală ar trebui să vizeze cu prioritate refacerea spaţiului de manevră în domeniul fiscal. „Bugetul pe 2021 pune, în mod adecvat, bazele pentru consolidarea fiscală dar va fi nevoie de eforturi suplimentare de consolidare pe termen mediu pentru a putea reduce deficitul până la ţinta de 3% din PIB avută în vedere de autorităţi. Baza de colectare ar trebuie extinsă iar administrarea veniturilor consolidată pentru a ajunge la o distribuţie mai echitabilă a poverii fiscale şi a îmbunătăţi eficienţa colectării taxelor. Ar trebui schimbată prioritatea cheltuielilor prin creşterea investiţiilor publice, asigurând în acelaşi timp o traiectorie sustenabilă pentru cheltuielile cu pensiile şi salariile”, susţin experţii FMI, citați de Agerpres.
În plus, autorităţilor române li se recomandă să îmbunătăţească guvernanţa şi eficienţa guvernamentală iar în acest sens este nevoie de reforma companiilor de stat. Îmbunătăţirea guvernanţei este de asemenea crucială pentru îmbunătăţirea şi accelerarea investiţiilor publice, subliniază sursa citată.
De asemenea, România ar trebui să profite la maximum de oportunitatea istorică oferită de granturile din fondul european de rezilienţă precum şi de fondurile structurale de la UE, cu o anvelopă totală de 20% din PIB pentru următorii şase ani. „Implementarea cu succes a angajamentelor de reformă precum şi a proiectelor de investiţii cuprinse în fondului european de rezilienţă ar impulsiona perspectivele de creştere pe termen mediu ale României”, consideră experţii FMI.
Pentru acest an, experţii Fondului Monetar Internaţional estimează o redresare economică puternică în România, cu un avans al Produsului Intern Brut real de 7 procente, precizând, însă, că riscul principal de nerealizare a acestei prognoze este cel al unor schimbări negative neaşteptate în evoluţia pandemiei.
Deficitul fiscal în 2021 este estimat la 6,8% din PIB, sub ţinta stabilită de autorităţi, de 7,13% din PIB.
Inflaţia medie anuală este prognozată la 3,6%, deficitul de cont curent la 5,4% din PIB iar datoria externă ar putea urca la 57,7% din PIB.
O misiune FMI a efectuat o vizită virtuală la Bucureşti în perioada 10 – 28 mai 2021 pentru a purta discuţii privind consultările în temeiul Articolului IV.
Misiunile sunt realizate ca parte a procesului de consultări periodice (de obicei anuale) desfăşurate în baza Articolului IV din Statutul FMI, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI (împrumut din partea FMI), ca parte a discuţiilor din cadrul programelor monitorizate de experţii fondului, sau ca parte a altor activităţi de urmărire a evoluţiilor economice de către experţii FMI. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
Consultările constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
