Legea dării în plată, argumente pro și contra

Bancherii anunță dobânzi și garanții mai mari pentru creditele ipotecare, care vor afecta șansele tinerilor de a-și cumpăra o casă. Susținătorii proiectul condamnă băncile pentru panica pe care o crează pe un subiect fals.

Legea care ar permite celor ce nu mai pot să plătească un credit ipotecar să dea casa înapoi la bancă, fără nici o altă consecință financiară, reprezintă unul dintre cele mai controversate și dezbătute proiecte legislative din ultimii ani. Bancherii consideră că au pierdut lupta mediatică privind introducerea legii dării în plată, dar continuă să avertizeze că actul normativ va avea consecințe majore asupra sistemului bancar și asupra românilor, dacă va fi adoptat. Miza lor este scoatea din prevederile legii a programului prima casă.

De cealaltă parte, unul dintre inițiatorii legii dării în plată, avocatul Gheorghe Piperea, afirmă că pretențiile băncilor sunt nejustificate. “ Nu s-a pus niciodată problema ca lLegea să afecteze garanţia statului român, acordată prin acest program, ci să elibereze de datorii persoanele fizice”, afirmă avocatul, care crede că până la finalul anului România va fi lovită de o nouă criză financiară. 

Citește și: Interviu cu Gheorghe Piperea, avocatul care a inițiat legea dării în plată: Sistemul bancar şi piaţa imobiliară sunt într-o criză perpetuă

De ce nu vor băncile să preia casele clienților

Introducerea, în Legea dării în plată, a plafonului de 150.000 de euro pentru valoarea creditelor ipotecare pentru care locuințe pot fi returnate băncilor fără costuri suplimentare, rezolvă un singur aspect solicitat în cererea de reexaminare a proiectului înaintată Parlamentului de Preşedinţie. Mai sunt multe altele care rămân nerezolvate, susţine preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu.  “Aceasta a fost propunerea Băncii Naţionale a României. Cred că reprezintă o foarte mică parte în încercarea de a dovedi aplecarea pe cererea de reexminare a Preşedinţiei, acolo unde se solicită criterii obiective. Doar că, deocamdată, putem spune că foarte multe alte observaţii nu au fost luate în considerare, dar acesta este unul din punctele care dovedesc că, până la urmă, din cererea de reexaminare a preşedintelui, s-a acordat atenţie unuia dintre subiecte, deocamdată”, a explicat Florin Dănescu, în cadrul unei conferinţe de specialitate. 

Întrebat dacă, totuşi, băncile sunt dispuse să accepte legea în urma introducerii, în varianta adoptată de Senat, a acestui plafon, preşedintele executiv al ARB a precizat că nu se poate răspunde punctual la această întrebare, pentru că sunt mai mulţi factori de care trebuie să se ţină cont. “Un singur aspect nu rezolvă problema întregului. Noi trebuie să privim în ansamblu. Sunt mai multe propuneri care funcţionează împreună. Dacă vorbim de plafonul de 150.000 de euro, acesta funcţionează împreună cu celelalte criterii: venituri, casă, dacă este singura locuinţă sau nu, dacă locuieşte în acea casă sau nu… şi aşa mai departe. De aceea, cred că întrebarea ar fi fost mai uşor de pus, dacă mai multe criterii ar fi fost luate în calcul de Parlament. Dar, introducerea acestui plafon, evident este o încercare de a impune câteva condiţii obiective pentru a determina acea clasă de debitori care sunt în dificultăţi financiare”, a subliniat Florin Dănescu.

Ministerul de Finanțe este de partea BNR

Senatorii au adoptat săptămâna aceasta,  în unanimitate, proiectul Legii privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, Programul „Prima casă“ fiind inclus între prevederile din acest act normativ.  Senatorii au respins, astfel, un amendament care prevedea excluderea din lege a Programului „Prima casă“ şi au introdus un altul care se referă la faptul că pentru stingerea creanţei dintr-un contract de credit prin dare în plată, valoarea contractului de credit, la momentul acordării, nu trebuie să depăşească 150.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb al BNR în ziua încheierii contractului, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinaţie de locuinţă.

În timpul dezbaterilor, reprezentantul ministerului Finanţelor, secretarul de stat Enache Jiru, a spus că instituția susţine punctul de vedere al Băncii Naționale a României, arătând că aplicarea actului normativ asupra programului „Prima casă“ ar duce la blocarea acestuia.

Probleme de comunicare

Băncile comerciale au pierdut bătălia mediatică pe tema legii privind darea în plată, însă continuă să avertizeze în legătură cu impactul viitor al acestui act normativ, astfel încât cei care vor apela la un credit în viitor să ştie ce a generat îngreunarea condiţiilor de creditare, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Sergiu Oprescu. “Noi credem că în momentul acesta, bătălia populisto-mediatică este oarecum pierdută de bănci. Nu cred că am reuşit să comunicăm foarte bine pe acest subiect. Este o vină pe care trebuie să ne-o asumăm. Cred că am picat într-o formă de lipsă de credibilitate şi de aceea mesajul nostru nu a penetrat. (…) Ce mai putem face? Să ne facem datoria. Să avertizăm în legătură cu posibilul impact viitor. Noi ştim că majoritatea tăcută, pentru că există o majoritate tăcută, se va trezi şi va întreba: de ce nu am acces la credit, de ce îmi cresc costurile? Momentul acela este un moment pe care eu nu aş vrea să ni-l asumăm tot noi, băncile. (…) Este momentul pe care toată lumea trebuie să îl înţeleagă foarte clar ca fiind momentul generat de această dezbatere şi de această lipsă de proporţionalitate între vocea noastră, şi credibilitatea vocii noastre, şi vocea cealaltă”, a explicat Sergiu Oprescu.

Potrivit acestuia, puţini dintre cei care vorbesc pe această temă sunt specialişti şi pot face declarații în cunoştinţă de cauză despre impactul legii. Specialiștii sunt concentraţi în două instituţii, respectiv la Banca Naţională a României şi în industria bancară, însă vocea băncilor a devenit tot mai puţin credibilă în ultima vreme, susţine Sergiu Oprescu.

Preşedintele ARB a mai spus că industria bancară va continua să îşi explice punctul de vedere, să avertizeze în legătură cu pericolele viitoare astfel încât “majoritatea tăcută” să ştie care sunt cauzele deteriorării condiţiilor de creditare. “Majoritatea tăcută, care este reprezentată de businessul românesc, de deponenţi, de clienţii care, chiar cu eforturi, plătesc în conti­nuare ratele, capătă o voce care va fi mai bine auzită şi de spectrul politic al ţării”, a mai spus Sergiu Oprescu.

Efecte asupra tinerilor

Proiectul legii dării în plată, care a intrat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților, cameră decizională în acest caz, va avea efecte extrem de negative pe termen lung asupra viitorului tinerilor din România, dacă va fi adoptat, a avertizat  Andreas Treichl, directorul general al­
Erste Group, banca-mamă a BCR, care a precizat că se va ajunge la creşterea ratei dobânzii, iar băncile vor trebui să solicite garanţii mai mari. “Va fi aproape imposibil pentru cei care nu au venituri ridicate – şi în special pentru tineri – să-şi construiască sau să-şi cumpere case, în cazul adoptării Legii dării în plată”, a afirmat şeful grupului bancar austriac, într-o conferinţă de presă organizată la Viena.  Andreas Treichl şi-a exprimat speranţa că Parlamentul României nu va adopta o astfel de legislaţie, “care nu îi protejează pe consumatori”.

Şi Banca Centrală Europeană a avertizat, recent, că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea în plată, riscă să compromită siguranţa juridică şi nu respectă principiul aşteptărilor legitime. De asemenea, consideră reprezentanţii instituţiei bancare europene, adoptarea proiectului de Lege a dării în plată ar conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini, deoarece s-ar observa o creştere a nesiguranţei juridice şi a riscului de ţară.  

CSM se opune procedurii de urgenţă

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că procedura de urgenţă pentru contestarea notificării prevăzută în Legea dării în plată trebuie să asigure garanţiile pentru un proces echitabil şi atrage atenţia că este posibil ca un termen redus pentru soluţionarea contestaţiilor să producă “disfuncţionalităţi” în activitatea instanţelor de judecată.

CSM arată, într-un răspuns adresat preşedintelui Comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc, că, în urma unei analize, s-a observat că propunerea legislativă privind darea în plată instituie o procedură de urgenţă, iar membrii comisiei de specialitate a CSM – Comisia “Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar” – au subliniat că această procedură trebuie să asigure garanţiile unui proces echitabil. “Referitor la art. 7 alin. 2 şi art. 8 din propunerea legislativă s-a observat că aceasta instituie o procedură de urgenţă pentru contestarea notificării şi pentru pronunţarea unei hotărâri prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Această procedură presupune că judecata se face de urgenţă cu citarea părţilor, în termen de 10 zile de la înregistrarea contestaţiei, la judecătoria de la domiciliul debitorului. Cu privire la aceste dispoziţii, s-a considerat că instituirea unei proceduri de urgenţă trebuie să asigure garanţiile procesuale pentru un proces echitabil, respectiv timpul necesar elaborării şi comunicării actelor procesuale, citării părţilor, pregătirii apărării şi administrării probatoriilor. (…) S-a apreciat că este posibil ca un termen redus pentru soluţionarea acestor contestaţii să producă disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor de judecată”, se arată în răspunsul CSM obţinut de AGERPRES.

Proiectul de lege nu prevede în ce măsură sunt aplicate dispoziţiile Codului de Procedură Civilă referitoare la îndeplinirea procedurii de verificare şi regularizare a cererii, mai precizează Consiliul Superior al Magistraturii. “Dacă acestea sunt aplicabile, atunci termenele prevăzute de propunerea legislativă nu vor putea fi respectate, iar dacă s-a dorit derogarea de la dispoziţiile art. 200 din Codul de Procedură Civilă, atunci acest fapt se impune a fi specificat în chiar cuprinsul art. 7 şi 8 din proiect”, a explicat CSM. 

Membrii comisiei au completat că trebuie rezolvată, în acord cu principiul constituţional al neretroactivităţii legii, problema contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a acestui act normativ. “Comisia a constatat că termenul de apel declarat împotriva soluţiei pronunţate în contestaţie şi cel declarat împotriva hotărârii prin care s-a constatat stingerea obligaţiilor este de 7 zile şi curge de la pronunţarea hotărârilor, or, pentru asigurarea garanţiilor unui proces echitabil, s-a apreciat că ar trebui acordată şi părţii care, deşi citată, nu s-a înfăţişat la judecată, posibilitatea de a declara calea de atac de la data la care soluţia i-a fost comunicată”, se mai precizează în documentul citat.

Potrivit acestuia, “schimbarea obiectului prestaţiei stabilite printr-un contract nu se poate realiza în afara acordului de voinţă al părţilor”.   

1.500 de credite contractate deja în 2016

Programul “Prima Casă” s-ar fi desfăşurat fără întreruperi la începutul acestui an, băncile acordând deja în ianuarie 1.482 de împrumuturi, cu un volum total al garanțiilor de 132,8 milioane de lei, susţin reprezentanţii Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citaţi de site-ul BankingNews.ro.

Reprezentanții Fondului subliniază că, de la implementarea Programului „Prima Casă“ şi până în prezent, nu a fost înregistrată și nici declarată din partea vreunei bănci intenția de retragere din program. O cerere de retragere, explică Fondul, s-ar materializa printr-o denunţare unilaterală de către finanţator a Protocolului-cadru încheiat în vederea implementării Programului „Prima Casă“. Informaţiile furnizate de FNGCIMM vin pe fondul ştirilor din surse bancare, conform cărora unele bănci s-ar putea retrage din Programul „Prima Casă“ sau cel puţin că condiţiile de creditare s-ar înăspri mult, ca reacţie la apariţia Legii dării în plată.

Site-ul citat a fost informat de FNGCIMM că „pe 14 decembrie 2015 au intrat în vigoare prevederile HG 962/2015, ce a completat dispoziţiile HG 717/2009, cu modificările şi completările ulterioare”. Conform acestui act normativ, în anul 2016 se pot emite garanţii şi din diferenţa rămasă nealocată din plafonul aferent anului 2015, precum şi din cea neutilizată până pe 31 decembrie 2015, din sumele alocate finanţatorilor pe plafonul rămas disponibil în anul 2015.

„Suma reprezentând dife­renţa rămasă nealocată, precum şi cea alocată şi neu­tilizată din plafonul alocat pentru anul 2015, se publică pe site-ul FNGCIMM şi al Minis­terului Finanţelor Publice ­până la ­data de 31 ianuarie 2016 şi se utilizează cu prioritate de către finanţatori”, arată ­fondul de garantare al creditelor pentru IMM. Propunerile de alocare de sume din plafonul nou ­alocat, în sumă de 1.300 de milioane de lei, în favoarea finanţa­torilor participanţi în program, au fost fost ­definitivate, fiind în curs de aprobare, informează sursa citată.