Aderarea la zona euro în 2019 ar putea avea efecte benefice asupra economiei, prin mobilizarea întregii țări, dar presupune o bună înţelegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare şi consens larg politic şi social, consideră guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu.
El a declarat că stabilirea obiectivului de intrare în Zona Euro este o chestiune politică, nu depinde doar de BNR. „Contribuim cu materiale, dar este o decizie politică. Părerea noastră este că trebuie să se facă cu un consens politic consistent (…) Personal nu am nimic împotriva ţintelor ambiţioase, dimpotrivă, dacă sunt în măsură să mobilizeze, nu să descurajeze o ţară, un popor, sunt binevenite”, a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, citat de Mediafax, atunci când a fost întrebat dacă susţine data înscrisă în proiectul programului de convergenţă care urmează să fie transmis la Bruxelles.
Şeful băncii centrale a evitat un răspuns tranşant, preferând să repete că un astfel de obiectiv presupune în primul rând un consens larg, în principal politic, dar şi social, inclusiv din partea cultelor religioase, la fel cum s-a întâmplat în 2000, când se negocia aderarea la UE. „Despre 2018 – 2019 nu cred că este în afara de o anumită realitate, dar este bine, dacă ne ancorăm la acest obiectiv, să punem nişte termene intermediare, pentru că nu se va întâmpla aşa … de la 1 ianuarie 2019 vine cineva cu bagheta şi zice gata, aţi intrat în zona euro. Sunt obiective poate chiar anuale (…) Are şi un simbolism al ei (ţinta 2018-2019 – n.r.) şi nu sunt împotriva simbolismului", a spus Isărescu.
El a insistat şi pe necesitatea ca politicienii să înţeleagă ce eforturi presupune un asemenea demers şi ca aceştia să se angajeze să respecte termene intermediare clare de îndeplinit pentru a asigura succesul unui asemenea program ambiţios.
Isărescu a reamintit că a participat la discuţiile din 2000 pentru programul de aderare la UE şi mulţi decidenţi, deşi erau de acord, în principiu, cu asumarea lui se arătau suprinşi când aflau ce angajamente trebuia îndeplinite. „Ooo, Ooo. Nu pot să vă descriu mai bine decât prin acest Ooo. Păi, dar n-am înţeles aşa. Păi, dar ce-aţi înţeles? Aici poate să însemne valuri, valuri, de dezbateri, de consensualizare reală, de înţelegere”, a mai spus guvernatorul BNR.
Premierul Victor Ponta a reamintit, miercuri, că România şi-a propus să adopte moneda euro în 2019, cum a anunţat Guvernul şi în luna februarie, surse oficiale precizând însă că în programul de convergenţă care va fi trimis la CE nu va fi menţionată nicio dată pentru acest obiectiv
În luna februarie, Guvernul şi premierul Ponta au anunţat că România îndeplineşte în acest an toate criteriile de aderare la zona euro, precum inflaţia, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB, fiind în grafic în ce priveşte creşterea convergenţei reale, şi că ţinta pentru adoptarea monedei euro este anul 2019.
În aprilie 2013, tot Ponta spunea că 1 ianuarie 2019 este un termen realist pentru adoptarea monedei euro. În programul de convergenţă transmis însă tot atunci Comisiei Europene se arăta că angajamentul de adoptare a monedei euro este menținut "pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergență".
Guvernul nu a adoptat încă, în acest an, programul de convergenţă care este aprobat anual şi trimis la Bruxelles.
