Un proiect de lege semnat de 100 de parlamentari vizează plasarea „păcănelelor“ doar în cazinouri și agenții Loto. Inițiatorii arată că statul își va recupera banii din taxe prin impozitarea ulterioară a jocurilor de noroc online, iar industria slot-machines susține că 30.000 de angajați pot fi șomeri. Suferă PIB-ul sau cererea se „recirculă“?
Nota de fundamentare a proiectului de lege se deschide cu definiția ludomaniei (dependența de jocuri de noroc). Sunt citate câteva studii și estimări potrivit cărora 150.000 de români sunt dependenți de păcănele, iar 50% din tineri practică ocazional jocurile de noroc. Dintre aceștia, 3,4% ar fi dependenți de sloturi iar 23% predispuși la dependență, asociată deseori cu consumul de alcool, droguri și violență. În consecință, modificările la legea privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc limitează locațiile unde pot fi plasate celebrele păcănele la cazinouri și agenții Loto (pentru a restrânge accesul publicului-țintă) și impun operatorilor autorizați să exploateze minim 50 de aparate, din care cel puțin 2 și maxim 5 într-o singură locație. Cei care au mai puține le pot folosi până la expirarea autorizației actuale. Pentru a compensa scăderea veniturilor statului din taxarea aparatelor tip slot-machines, inițiatorii proiectului iau în calcul impozitarea “mai exactă” a jocurilor de noroc online.
O activitate filantropică?
Industria a reacționat destul de repede, printr-un comunicat Romslot și un interviu în ziarul Bursa, publicație care a găzduit de altfel mai multe suplimente pe tema jocurilor de noroc. Care sunt contraargumentele? În primul rând, taxele încasate de stat de la organizatori (150.000 euro în 2013), numărul mare de angajați care depind “într-o formă sau alta” de industria slot-machines (30.000 este estimarea Irinei Siminenco, director execcutiv Romslot) și posibilitatea migrării jucătorilor înrăiți spre piața neagră. Ilustrarea riscurilor în acest caz este chiar amuzantă – păcănelele autorizate ar întoarce până la 94% din bani jucătorului generic, în timp ce păcănelele din piața neagră doar jumătate! Industria slot-machine pare în acest context apropiată de filantropie, din restul de 6% urmând să se susțină impozite, taxe, salarii, în condițiile în care Loteria returnează în acest moment mai puțin de jumătate din încasări în premii.
Există și în acest caz studii aduse în discuție, realizate chiar de GfK Romania. Aflăm deci că numai 3% din românii peste 18 ani participă la jocuri slot-machines, față de 20% la jocurile tip loto. Romslot afirmă că majoritatea jucătorilor caută în principal divertismentul iar dependențele sunt cazuri excepționale pentru care s-a oferit o linie “tel-verde”.
Impactul asupra economiei
Până la urmă este rău pentru economie, în ipoteza că taxele încasate de stat de la operatorii de păcănele ar putea fi recuperate din alte impozite aplicate industriei jocurilor de noroc, că 30.000 de oameni au joburile în pericol? Dacă presupunem că banii economisiți de jucătorii de păcănele care vor renunța la distracția lor favorită vor alimenta într-un alt mod cererea din economie (poate sunt dați pe haine, gadgeturi, alimente, etc.) nu s-ar putea susține asta. Aici s-ar putea invoca și argumentul că mulți dintre jucători și angajații operatorilor vor migra spre piața neagră și statul nu se mai alege nici cu impozitul pe salarii nici cu taxele de autorizare. Să nu uităm însă că piața neagră poate fi mai ușor combătută când proprietarii de păcănele operează doar în cazinouri sau agenții loto decât în situația din prezent când n-au limitări în privința locației – practic, toate păcănelele rămase în afara cazinourilor și agențiilor Loto după intrarea legii în vigoare vor fi ilegale. “Legea este gândită pentru impactul ei social, nu are sens să o ducem prea mult în zona impactului economic. Totuși, îmi imaginez că mulți dintre cei care lucrează în sălile cu păcănele își vor putea găsi de lucru în cazinouri sau agenții Loto, dată fiind experiența lor”, spune analistul economic Bogdan Glăvan.
