În România, Executivul vrea să tureze economia prin programe precum „Prima Casă“ sau „Prima Mașină“, pentru care alocă sute de milioane de euro. În schimb, pentru un proiect care ar trebui să ajute tinerii absolvenți să își găsească un prim loc de muncă Palatul Victoria a alocat un sfert de milion de euro.
Șomajul în rândul tinerilor de 15-24 de ani a ajuns în ţara noastră la un nivel-record de 25,7% în prima parte a anului 2014. În acest context defavorabil tinerilor, zilele trecute rectorul Universității de Vest Timișoara, Marilen Pirtea, a susținut necesitatea apariției unui program intitulat generic “Prima Slujbă”, în cadrul căruia salariile tinerilor să fie “subvenționate substanțial de către stat, o anumită perioadă de timp. Pe modelul programelor «Prima Casă» și «Prima Mașină», menite a stimula consumul și creditarea, consider că statul ar trebui să finanțeze și să implementeze un program prin care tinerii să poata accesa mult mai ușor un prim loc de muncă”, spune profesorul.
Pentru programul „Prima Casă“ va fi alocată în 2015 suma de 2,5 miliarde de lei, adică 581 milioane de euro. Pentru programul „Prima Mașină“, Executivul va debloca 350 milioane de lei, adică 80 milioane de euro. În România există și o schemă de ajutor de minimis intitulată “Locuri de muncă pentru tineri” – care poate fi considerat un fel de program „Prima Slujbă“ –, dar pentru care Guvernul a cheltuit o sumă infinit mai mică, de 888.953 lei, adică 206.700 de euro. Prin comparație, Palatul Victoria cheltuiește pentru încurajarea achiziției de case de aproape 3.000 de ori mai mult decât pentru angajarea tinerilor (aflați la prima slujbă). Și, de asemenea, cheltuiește de 390 de ori mai mult pentru a încuraja tinerii să își cumpere o mașină decât pentru a-i ajuta să se angajeze.
Revenind la programul “Locuri de muncă pentru tineri”, trebuie spus că el este derulat de către Ministerul Energiei. Secretarul de stat Anca Laura Ionescu ne-a precizat că “obiectivul acestui proiect îl constituie dezvoltarea aptitudinilor tinerilor absolvenți ai unei instituții de învățământ secundar sau terțiar aflați în tranziție de la școală la viața activă, prin învățarea la locul de muncă și subvenționarea locurilor de muncă în vederea creșterii ratei de ocupare în rândul tinerilor integrați la primul loc de muncă după absolvire”. Acest ajutor financiar se oferă microîntreprinderilor sub forma unor sume nerambursabile pentru acoperirea cheltuielilor salariale cu angajații noi în limita a 1.575 lei (salariu net 900 lei) pentru tinerii cu studii medii și 2.328 lei (salariu net 1.300 lei/lună) pentru cei cu studii superioare. Trebuie spus că proiectele se află în implementare de la 1 iulie 2014, iar termenul de înscriere a firmelor s-a terminat la 1 ianuarie 2015.
Deși proiectul este unul generos, el este departe de a deservi un număr impresionant de tineri, așa cum se întâmplă în SUA sau Marea Britanie, care au programe variate pentru tinerii în căutarea unui loc de muncă. Potrivit secretarului de stat Anca Laura Ionescu, “în prezent se efectuează plățile pentru întreprinderile înscrise în proiecte, fiind plătite un număr de 222 de cereri de plată, în sumă totală de 888.953 de lei, pentru un număr total de 411 societăți comerciale, care au angajat un număr total de 684 de absolvenți”. Destul de puțin dacă ținem cont că în România 180.000 de tineri până în 24 de ani nu au un loc de muncă, potrivit INS.
Bani europeni pentru primul job
Proiectele de încurajare a companiilor pentru angajarea tinerilor au fost puse în practică în Occident cu mult mai mult succes, sumele cheltuite fiind de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. România liberă a căutat câteva astfel de programe dedicate integrării tinerilor în piața muncii și care funcționează cu succes. În mai 2011, guvernul Marii Britanii a inaugurat un program în valoare de 60 de milioane de euro pentru tinerii defavorizați care își caută un loc de muncă. Proiectul a atras 100 de mari companii și mii de alte firme de mici dimensiuni din toată țara care au răspuns inițiativei guvernului de a oferi tinerilor prima experiență la locul de muncă. Pentru buna desfășurare a programului, guvernul britanic a subvenționat mii de posturi pentru tineri aflați în perioada de probă timp de patru ani, dar și alte locuri de muncă cu program normal pentru următorii patru ani.
Programul urmărea să ofere acces pe piața muncii celei mai vulnerabile categorii de tineri, cei de 18 ani, care luptă pentru a face trecerea de la educație la muncă. De asemenea, banii au fost destinați pentru a-i sprijini pe tinerii de 16-17 ani care nu se află nici în programele de studii, dar nu sunt nici angajați. În 2014, guvernul britanic a revenit cu un proiect similar adresat tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani și cu o valoare de 160 milioane euro. Executivul de la Londra a accesat și suma de 330 milioane de euro de la Fondul European Social, astfel că bugetul a ajuns la aproape jumătate de miliard de euro.
Slujbe de vară cu bani de la primărie
În luna noiembrie a anului 2008, statul Washington a analizat și a adus îmbunătățiri unei inițiative a Senatului SUA care propunea o serie de măsuri pentru ca tinerii între 18 și 24 de ani să își poată găsi mai ușor un loc de muncă. Rata șomajului în rândul acestor tineri era la acea dată de 17% (o creștere de 300% în numai doi ani). Într-un document intitulat “Reconnecting Young Adults 18-24, a Report to the Washington State Legislature” au fost prezentate câteva programe de succes, implementate până la acea dată, pentru integrarea tinerilor în muncă. Printre ele regăsim “Youth Build”, destinat tinerilor între 17 și 24 de ani. În timp ce tinerii mergeau la școli profesionale unde dobândeau cunoștințe în domeniul construcțiilor, ei erau angajați și pentru construirea sau reabilitarea caselor din cartierele sărăcăcioase de la periferie. Programul era finanțat de Ministerul american al Muncii, care oferea burse tinerilor, permițându-le ca jumătate din timp să studieze și jumătate să pună în practică ceea ce au învățat, dar în folosul comunității din care și făceau parte. 72% din tinerii înscriși la acest program au dus cursurile la bun sfârșit și, apoi, s-au angajat pentru un salariu de 10 dolari pe oră.
Summer Job. Slujbele de vară reprezintă o tradiție în SUA. În 2008, în Los Angeles, 100.000 de tineri nu munceau și nici nu mergeau la școală. În acest context, primăria orașului a decis să aloce 4 milioane de dolari pe an pentru crearea a 4.000 de slujbe de vară pentru tineri. Cele mai multe slujbe erau în sectorul public, în campusurile universitare, în parcuri sau diverse locuri publice de petrecere a timpului liber. Apoi, primăria, prin Camera de Comerț din Los Angeles, a plătit firmelor private care angajau tineri pe perioada verii sume care începeau de la 5 mii și ajungeau la 25.000 de dolari. În 2008, în Los Angeles s-au creat 10.000 de slujbe pe perioada verii, iar un an mai târziu 15.000.
Washington Service Corps (WSC)/AmeriCorps. WSC/AmeriCorps își propune să angajeze în majoritate tineri (18-24 de ani în proporție de 52%) în proiecte full-time în beneficiul comunităților locale. În parteneriat cu sponsori locali precum școli, guverne locale, agenții non-profit, Camere ale Comerțului, WSC promovează etica muncii și satisfacția lucrului bine făcut, potrivit propriei prezentări. Membrii WSC oferă consiliere în diverse domenii, cursuri de îndrumare, dar fac și muncă fizică precum construcția de case pentru persoanele asistate social, curăță parcuri, participă și supraveghează programele after-school, învață comunitățile să fie pregătite în caz de dezastre naturale. Salariul lunar este de 950 de dolari, dar la terminarea unui stagiu, care este de 12 luni, angajatul devine eligibil pentru a încasa o sumă suplimentară de 4.725 de dolari din fonduri federale.
„Ley de primer empleo“
În Columbia există un act normativ guvernamental care se cheamă Legea primei slujbe (Ley de primer empleo). Aceasta a fost elaborată în 2010 și se adresează tinerilor de până în 28 de ani care doreau să se angajeze pentru prima oară. Această lege oferea o serie de beneficii companiilor care angajau tineri. Ministerul Muncii a anunțat că programul a fost un succes, de el beneficiind 45.000 de mii de întreprinderi şi 400.000 de tineri. În 2013, guvernul spaniol a pus bazele a ceea ce s-a numit “El Sistema Nacional de Garantía Juvenil”. După cum îi spune și numele, el se adresează tinerilor până în 25 de ani. Tinerii trebuie să facă dovada că nu au avut nici un loc de muncă în ultimele 30 de zile, să fie spanioli și astfel pot intra în acest Sistem național de garantare al tinerilor. Acești tineri devin mai eligibili pentru a primi o slujbă în contextul în care – la angajare – statul face o reducere în valoare de 300 de euro, lunar, firmelor pentru asigurările sociale.
Avem legi. Nu avem soluții
O altă inițiativă a Ministerului Educației de integrare a tinerilor în câmpul muncii este bună pe hârtie, dar nu există încă modalități de punere în practică. Învățământul dual este destinat absolvenților de învățământ obligatoriu de 10 clase. Potrivit noilor reglementări din Legea Educației, organizarea învățământului dual se face la cererea agenților economici. Doar că, așa cum susține ministrul Sorin Câmpeanu într-un interviu acordat Agerpres, ministerul nu a consultat încă acești agenți economici. “Următorul pas pe care îl avem în vedere este acela al identificării posibilităților de cointeresare a agenților economici, de motivare, pentru a veni în întâmpinarea școlilor pentru semnarea acestor parteneriate între școli și agenții economici prin care elevii să își poată consolida obținerea de abilități și competențe relevante pe piața muncii”, susține ministrul Câmpeanu.