Şeful BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că a pledat pentru o sumă mai mică atrasă de la FMI şi Comisia Eropeană în 2009, însă şi-a dat seama că ar fi greşit, pentru că un nivel mare al rezervelor descurajează atacurile speculative, informează Mediafax.
„Ştiţi că un nivel mare al rezervelor, chiar dacă nu este folosit, este un descurajant al atacurilor speculative, păstrează echilibrul pieţei. Că se tot întreba lumea de ce a luat România 20 miliarde euro (de la FMI şi CE – n.r.). Acum i-am dat aproape pe toţi înapoi. Am fost unul dintre cei care am pledat pentru o sumă mai mică, acum îmi dau seama că aş fi greşit. Era nevoie, în condiţiile acelea de incertitudine, de zvonistică la nivel internaţional. Acum s-au schimbat condiţiile, aversiunea la risc este mult mai mică”, a declarat marţi Isărescu la conferinţa „Viitorul modelelor de business bancar”, organizată în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României.
Totodată, costul riscului asociat României s-a redus substanţial, sub nivelul din alte state ale zonei euro, evoluţie la care au contribuit şi programele de reforme realizate în cadrul acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.
„Am văzut că un anunţ al scăderii rezervei la Banca Naţională a creat aşa, o impresie, ca să nu spun altfel. E normal, ne adaptăm. Trebuie să nu ne uităm numai la cifrele brute, ci la indicatori. Noi, când stabilim criteriile de performanţă, în raport cu FMI, lucrăm cu date nete, rezervele internaţionale nete ale Băncii Naţionale, adică rezervele proprii, eliminând valoarea rezervelor minime obligatorii sau valoarea împrumutului de la FMI, care acum nu mai e, aşa aţi vedea că rezervele au crescut. Nu publicăm cifra, probabil va trebui să o publicăm”, a punctat guvernatorul.
El a arătat că menţinerea unei rezerve internaţionale mari are costuri semnificative pentru BNR, însă „merită”, pentru că avantajele se răsfrâng asupra economiei.
„Pe noi, la BNR, ne costă să ţinem o rezervă internaţională mare, dar merită, pentru că se duce sub forma unor avantaje substanţiale în economia reală, marja de risc scade. Câştigul pentru economia românească este mai mare decât costul rezervelor pe care le ţinem, al buffere-lor pe care le ţine Ministerul Finanţelor. Datoria publică netă, dacă s-ar scădea cele 6-7 mld lei, cât sunt bufferele de la Finanţe – cam mari, dar nu ne băgăm, aşa cum nici ei nu se bagă peste rezervele noastre – am vedea că datoria publică nu a crescut”, a mai spus Isărescu.
