Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă, în cădere liberă

Exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă trece printr-o criză fără precedent, volumul de mărfuri care a fost operat în 2017 în porturile de la Brăila, Galați și Tulcea fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani.

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 11.07.2018 - 09:32

Potrivit datelor Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, prin cele trei porturi au fost exploatate anul trecut 3,84 milioane de tone de mărfuri, cu mult sub volumul estimat, de 6,5 milioane tone. Se poate spune că exploatarea portuară trece printr-o criză fără precedent, mai gravă decât cea din perioada războiului din fosta Iugoslavie, când transportul de mărfuri pe Dunăre a fost blocat în zona Belgradului.

Atunci firmele românești de shipping au înregistrat pagube în valoare totală de un miliard de euro și peste 5.000 de marinari și-au pierdut slujbele. Totuși, în 2001, în plină criză, porturile de la Dunărea Maritimă au fost tranzitate de 5,6 milioane de tone de mărfuri. Criza prin care trec acum porturile de la Dunăre este mai dificilă și decât perioada crizei care s-a produs începând cu anul 2009, când transportul naval de mărfuri s-a confruntat cu o scădere severă, dar și atunci prin porturile dunărene au fost operate 5,5 milioane de tone de mărfuri.

 

Legislația depășită frânează navigația pe Dunăre 

Potrivit lui Mircea Toader, fost președinte al Asociației Armatorilor, care în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei de Transporturi a Camerei Deputaților a promovat mai multe inițiative legislative în domeniul transportului naval, la producerea crizei cu care se confruntă exploatarea portuară de la Dunăre contribuie mai mulți factori. Până de curând, transportul de mărfuri pe Dunăre a fost afectat în primul rând de legislația depășită, care permitea practicarea unor tarife prohibitive.

„Sunt mai mulți factori care concurează la această situație. Una dintre cauze este legislația depășită, legislația referitoare la modurile în care porturile oferă servicii pentru mărfurile care pot fi încărcate și descărcate în porturile de la Dunăre. Este motivul pentru care legea a fost schimbată începând cu 17 decembrie și administrațiile portuare și operatorii portuari au obligația să aibă tarife scăzute, tarife corecte, care să atragă traficul, inclusiv în Porturile Galați și Brăila, unde condiția pentru de a menține un operator este să aduci trafic”, ne-a declarat Mircea Toader.

La același capitol, al legislației care să asigure un cadru concurențial corect, echitabil în egală măsură pentru administrații și operatori, se adaugă și recenta modificare a Ordonanței nr. 22/1999 privind Administrarea Porturilor și a Căilor Navigabile.

„Având în vedere că Ordonanța 22 a fost modificată și a trecut prin Parlament și prevede că la toate aceste contracte-cadru, care se negociază acum, că toate tarifele care vor fi aplicate în acest domeniu de către administrații, Galați, Constanța, Giurgiu, vor fi aprobate și monitorizate de un Consiliu de Supraveghere Naval, care este în interiorul Consiliului Concurenței și nu mai poate nimeni să pună un tarif după cum vrea el sau să majoreze tariful în așa fel încât să trăiască bine ei. Perspectiva poate să fie mai bună dacă creezi condițiile. Dacă pentru a aduce o marfă la Galați costă mai mult decât să o aduci la Constanța, marfa nu mai vine. Întotdeauna, marfa face portul, nu portul face marfa. Și mai avem un anacronism. În porturile din Galați avem un singur operator. Poate vine unul și aduce un trafic portuar de o sută de mii de tone de laminate sau de cherestea, dar nu poate nimeni să treacă pentru că eu sunt aici și dacă am chef te las, dacă nu, nu!”, spune Toader.

Alte deficiențe care fac ca porturile de la Dunăre să fie mai puțin atractive este starea infrastructurii portuare, în a cărei modernizare nu s-au făcut investiții de câteva decenii.

 

Al 18-lea an de criză

Căderea economică a exploatării portuare de la Dunăre ar trebui să dea de gândit oficialilor din sistemul Transporturilor pentru că 2017 a fost al 8-lea an de criză prin care trece acest domeniu. În 2007, când nu era resimțită criza, exploatarea portuară de la Tulcea, Galați și Brăila, înregistra un volum de 12,4 milioane tone de mărfuri. În 2008 au fost tranzitate prin porturile de la Dunărea Maritimă 10,7 milioane de tone de mărfuri. În 2009, efectele crizei au determinat o scădere de  50%, la 5,5 milioane tone.

A urmat un ușor reviriment, la 9,1 milioane tone în 2010 și 8,2 milioane de tone în 2011, după care au urmat noi scăderi. În 2012 și 2013, au fost operate portuar 6,1-6,6 milioane de tone, după care în 2014 traficul de mărfuri a înregistrat o nouă scădere, la 5,9 milioane tone. După ce în 2015 a fost o creștere la 7,2 milioane tone, iar în 2016 au fost descărcate și încărcate în porturile de la Dunărea Maritimă doar 6,1 milioane tone, în 2017 a urmat scăderea la 3,8 milioane tone. Este un indicator cu 33% sub cel din 2001, când chiar și pe fondul blocajului provocat de războiul din fosta Iugoslavie traficul portuar era de 5,6 milioane de tone. Criza globală a trecut, multe domenii și-au revenit la indicatorii  de înainte de 2009, dar în ceea ce privește porturile de la Dunăre se pare că acestea nu își pot reveni din criză dacă nu sunt luate măsuri concrete de relansare a transportului de mărfuri pe Dunăre și implicit a exploatării portuare. 

Comentarii

loading...