Cele două guverne de anul trecut, Grindeanu și Tudose, au lăsat în urmă un buget împovărat și mai tare de cheltuieli cu salarii și pensii. Majorările repetate au lăsat românilor impresia că au mai mulți bani, pe care i-au cheltuit pe bunuri și servicii, ceea ce a dus la creșterea consumului și, implicit, la un PIB mai mare. Pentru plata acestor cheltuieli, însă, au fost sacrificate investițiile și, implicit, dezvoltarea viitoare. Iar pentru că veniturile fiscale nu au evoluat în raport cu PIB-ul și nu erau de ajuns, Executivul a încropit rapid surse suplimentare: așa a cerut mai mulți bani de la antreprenori, dar și de la oamenii de rând, prin majorarea unor taxe.
Măsuri hei-rupiste pentru bani mai mulți
Să ne amintim că, încă din ianuarie, s-a decis eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute pentru plata CAS și CASS, apoi a urmat creșterea contribuțiilor pentru contractele de muncă part-time. Companiilor de stat li s-au luat dividende de 90% din profit, apoi banii din rezervele destinate investițiilor. În septembrie, când cifrele din buget nu arătau bine deloc, Guvernul a reintrodus supraacciza la carburanți, în două trepte, sperând astfel că impactul va fi diminuat și nu va scădea consumul. Însă acest lucru tot s-a întâmplat. Rezultatul: în 2017 încasările din accize au fost chiar mai mici decât în 2016, cu 353 milioane lei, în ciuda creșterii economice excepționale, potrivit datelor din execuția bugetară publicate vineri de Ministerul Finanțelor.
Greul abia urmează
Iar greul încă nu s-a terminat: noi majorări de pensii și salarii în sectorul bugetar sunt programate și în acest an, astfel că Guvernul va trebui să ia bani de undeva. De aceea reprezentanții Coaliției au declarat că nu renunță la ideea impozitului pe venitul global, de aceea a apărut split TVA sau Declarația 600, care a extins impozitarea activităților independente, și din acest motiv au fost mutate contribuțiile de la angajator la angajat. Și tot de asta au lansat anul trecut ideea introducerii „pușcăriei pentru datornici“.
Creșterea evaziunii fiscale
Și încasările din TVA au crescut cu doar 3,6% comparativ cu anul precedent, deși în termeni nominali PIB-ul a fost mai mare cu aproape 11%. Mai mult decât atât, „aceste rezultate slabe se înregistrează în ciuda unor întârzieri mari la rambursarea de TVA, ceea ce afectează activitatea firmelor, posibilitatea de extindere și de investire și crește costurile de operare“, se arată într-o analiză publicată de Platforma România100.
Încasările din impozitul pe profit au scăzut cu 4,6% față de anul precedent, deși ele ar fi trebuit să urmeze evoluția PIB, ceea ce arată o creștere a evaziunii fiscale în 2017.
Dezastru s-a înregistrat și la absorbția fondurilor europene primite aferente cadrului financiar 2014-2020, de numai 5 miliarde de lei din cele 17 miliarde lei înregistrate în buget. Diferența o reprezintă subvențiile acordate de UE pentru agricultură și care până în 2017 nu se includeau în buget, fiindcă ele doar tranzitează bugetul. Astfel, fondurile europene atrase de guvernarea PSD-ALDE sunt cu aproximativ 1 miliard de lei mai mici decât cele din 2016 și cu 50% mai mici decât sumele prevăzute în programul bugetar.
Ponderea salariilor dinainte de criză
Singurele capitole de impozite unde s-a înregistrat o creștere mai bună a colectării au fost cele pe salarii și venit (cu 2,38 miliarde lei în plus, respectiv 8,6%), dar și la contribuțiile de asigurări (cu 10,4 miliarde de lei în plus, respectiv 17%). Aceste rezultate au fost determinate de majorările salariale din sectorul public și creșterea aparatului bugetar, dar și de măsurile de majorare a impozitelor pe muncă menționate.
La polul opus, însă, cheltuielile de personal au însemnat 69,6 miliarde lei, o valoare mai mare cu 12,5 miliarde lei (plus 22%) decât în anul 2016, atingând 8,3% din PIB. „În acest fel, cheltuielile de personal s-au apropiat de ponderea în PIB a salariilor înainte de criză, respectiv înainte de tăierea salariilor din sectorul public cu 25%“, se mai arată în analiza menționată.
Cheltuielile cu asistența socială (categorie care include și pensiile) au însemnat 92,6 miliarde lei, o valoare cu 10,7 miliarde lei mai mare decât în anul 2016, atingând 11% din PIB. Cumulat, cele două categorii de cheltuieli au ajuns în anul 2017 să reprezinte 58,7% din totalul cheltuielilor bugetare. Ponderea mare a cheltuielilor cu pensiile și salariile va deveni și mai problematică în anii următori, în condițiile în care analiștii anticipează o reducere semnificativă a ratei de creștere economică și, implicit, a veniturilor bugetare. Iar problema se va agrava, fiindcă anul acesta au loc noi majorări, atât pentru bugetari, cât și pentru pensionari.
Din păcate, calculele economiștilor arată însă că inflația va „mânca“ o bună parte din aceste creșteri ale veniturilor. La asta se adaugă și creșterea dobânzilor bancare.
Comparativ, cheltuielile de capital sunt de peste 8 ori mai mici decât cele cu salariile si asistența socială, sub nivelul aprobat în buget și la cel mai mic nivel, ca procent din PIB, din ultimii opt ani.
Deficit cu efect de bumerang
O altă problemă majoră a felului în care au fost gestionate finanțele țării în 2017 este deficitul bugetar de 2,88% din PIB cu care s-a încheiat anul, unul dintre cele mai mari procente din UE, în condițiile în care am avut cea mai mare rată de creștere din Uniune.
Platforma România 100 atrage atenția că acest deficit bugetar a fost înregistrat în condițiile în care Guvernul a luat o serie de măsuri administrative și de politică fiscală fără precedent pentru a încerca să limiteze pagubele. Una dintre ele este că „a închis Trezoreria Statului începând cu data de 27 decembrie, eliminând posibilitatea instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv școli și spitale, de a efectua plăți din bugetele proprii în ultima săptămână din 2017. Ordine de plată de miliarde de lei au rămas în sertarele instituțiilor publice“.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan a notat, la rândul său: „Cred că suntem singura țară de pe planetă unde PIB crește ca în China, dar încasările bugetare scad și deficitul crește. Acest lucru ar trebui să pună pe gânduri pe toată lumea“. El a adăugat că „foarte important este faptul că extinderea cheltuielilor publice, care este plătită de sectorul privat într-o formă sau alta, alimentează creșterea importurilor. Practic exportăm venit național: statul culege taxe de la noi și le face cadou producătorilor străini“.
