Salariul minim brut va fi majorat de la 1.450 de lei lunar la 1.900 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună. În această sumă nu sunt incluse sporurile și alte adaosuri. Guvernul susține că modificarea reprezintă o creștere cu 31,03% față de anul 2017. Majorarea ar fi influențată de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, ce reprezintă 22,75%. Pentru o medie de 166 ore de muncă lunar, în anul 2018 valoarea medie orară a salariului minim brut va fi de 11,40 lei/oră.
Nu e binefacere, este impunere
„Creşterea încasărilor bugetare înseamnă cheltuieli suplimentare pentru firme. Salariul net al angajatului creşte cu 97 de lei. Povara fiscală cu aproape 120 de lei. Astfel, apar venituri suplimentare la buget”, explică universitarul Bogdan Glăvan. El susţine că acesta este, de fapt, motivul pentru care a fost crescut întotdeauna salariul minim pe economie. Statul câştigă. Se încearcă, de fapt, colectarea mai bună a impozitelor, având în vedere evaziunea fiscală.
Există impact pe şomaj? “Va fi foarte mic. Salariul minim creşte în contextul general al creşterii salariilor. Suntem pe un trend de creştere economică. România se depopulează şi există o presiune în sus, pe creşterea salariilor. În consecinţă, face în bună măsură doar să însoţească, să acompanieze acest trend natural”, a declarat Bogdan Glăvan pentru “România iberă”.
Universitarul atrage atenţia şi că “salariul minim nu e o pleaşcă pe care o face statul cuiva”, ci statul “dă o măsură, impune o prohibiţie: e ilegal pentru cineva să se angajeze cu mai puţin de 900 de lei”. Pe cine va deranja acest lucru? “Nu pe mine, profesor universitar, pe medic, pe avocat, ci pe cel care are salariul minim şi acum. Fără experienţă, fără calificări.”
“De exemplu – detaliază Bogdan Glăvan – toţi studenţii care fac în prezent voluntariat, internship la diverse companii se vor angaja mai greu. Vor face mai mult timp muncă neplătită. Sunt, practic, şomeri. Rata şomajului e cea mai mare în rândul tinerilor şi este una dintre cele mai mari din Europa.” Conform INS, rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns în T1 la cel mai înalt nivel, 15,4%.
Să facem un calcul simplu. Povara fiscală: 120 de lei pe angajat. Există firme mici la care fiecare leu profit în plus contează. Să calculăm însă impactul majorării salariului minim brut pentru o companie cu 100 de angajaţi vizaţi: 12.000 de lei lunar, 144.000 de lei anual.
Scade şi mai mult productivitatea
„Decuplată de creşterea productivităţii, creşterea salariului minim pe economie este o adevărată problemă pentru economia reală”, explică analistul economic Ion Radu Zilişteanu. “Problema – crede acesta – este că salariul minim pe economie a crescut mult prea repede în raport cu creşterea productivităţii şi atunci economia reală deja are probleme.”
Ştim aceasta, dar care e consecinţa? “Una dintre cele mai importante e că angajatorii nu mai pot avea o grilă salarială care să recompenseze meritul. Dacă salariul minim creşte, de exemplu, cu 200 de lei, angajatorul nu poate mări toată grila salarială, astfel încât să păstreze un raport al salariilor, pentru că deja s-a trezit cu un cost suplimentar. Apare o nivelare a câştigurilor salariale în detrimentul competiţiei pe piaţa muncii”, a explicat Ion Radu Zilişteanu.
“Ajungem într-un punct în care salariul minim pe economie este 80% din salariul mediu pe economie, ceea ce, după ştiinţa mea, nu se întâmplă nicăieri în UE. E o mare problemă”, atrage atenţia expertul, explicând că ponderea “ar trebui să fie undeva pe la 40%-50%. Blocajul din piramida forţei de muncă este de multă vreme şi frânează competitivitatea pe piaţa muncii”.
Aceasta conduce, de asemenea, şi la restrângerea forţei de muncă angajate, pentru că se micşorează fondul de salarii. “Noi ne lăudăm cu şomaj scăzut, dar adevărul nu e acesta, pentru că şomeri sunt cei ce sunt de cel mult doi ani fără loc de muncă şi aceia care fac cursuri de recalificare. Mai există şi alţii”, a precizat specialistul pentru “România liberă”.
Ultimii patru ani, creştere fulminantă a salariului minim
Salariul minim a crescut fulminant: de peste patru ori în ultimii zece ani. Mereu a fost decis politic. Problema aceasta a fost sesizată chiar într-un raport făcut de Ministerul Muncii recent. Statul, când creşte salariul minim, decide practic lefurile pentru peste 1,5 milioane de contracte. 1,3 milioane de salariaţi sunt plătiţi astfel.
Cu toate acestea, doar pentru 690.000 sunt achitate şi contribuţiile la pensii şi Sănătate. Toţi cei plătiţi cu salariul minim oricum vor avea punctajul minim la pensie, adică în jur de o jumătate de punct, care astăzi înseamnă 500 de lei. Angajatul plătit cu salariul minim a avut parte de cele mai multe şi mai mari creşteri de leafă din România. Portretul lui robot: este bărbat, are 35-44 de ani, a terminat liceul sau şcoala profesională. Locuieşte în Muntenia sau zona Bucureşti-Ilfov. Lucrează în firme mici, pe contracte cu perioadă nedeterminată.
„Foarte ciudat pentru un om de vârsta aceasta: are vechime în muncă sub un an, semn că a lucrat la negru sau nedeclarat. Pe mulţi îi găsim şoferi, pe şi mai mulţi ca îngrijitori, iar peste 18% sunt muncitori necalificaţi”, spune Vasilică Ciucă, directorul general al Institutului pentru Piaţa Muncii, citat de Ştirile Pro TV.
