Fed-ul american a majorat dobânda de politică monetară cu 0.75%, cea mai mare creștere din 1994 încoace, semnalând și majorări viitoare ale dobânzii, pentru a reduce inflația. După această majorare, rata dobânzii se situează la 1,75%, dar Jerome Powell, președintele Fed, o vede în intervalul 3-3,5% până la sfârșitul anului, numindu-l „un nivel restrictiv modest”.
Creșterea dobânzii peste nivelul așteptat de piață a dat, de asemenea, un semnal puternic celorlalte bănci centrale că este timpul să acționeze. Printr-o mișcare surprinzătoare, Banca Națională a Elveției a majorat rata dobânzii cu 0,5%, până la -0,25%, prima majorare în peste 15 ani. Banca Angliei a operat a cincea majorare, de la 0,25% la 1,25%, crescând în același timp la 11% estimarea privind inflația maximă.
Rata dobânzii de referință din România, de 3,75%, este încă scăzută în comparație cu economiile vecine, dar guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a reiterat că nu își poate permite ca decalajul să se mărească fără riscul de a vedea cum capitalurile se îndreaptă spre alte piețe. În Polonia, dobânda este de 6% cu o inflație de 13,9%, în Ungaria de 5,9% cu o inflație de 10,7%, iar în Cehia de 5,75% cu o rată a inflației de 16%. Rata inflației din România este de 14,49% și este foarte probabil ca în următoarea ședință a BNR din iulie să asistăm la o creștere mai agresivă a dobânzii, peste nivelul de 0,5% estimat în prezent de analiști.
În timp ce Fed folosește acum un furtun mai mare pentru a stinge focul inflației, Banca Centrală Europeană (BCE) încă se gândește la posibilitatea de a majora ratele. Factorii de decizie s-au angajat să oprească achizițiile de obligațiuni până la 1 iulie și să începă creșteri ale ratelor dobânzilor în septembrie. Însă în Italia, randamentele obligațiunilor au crescut rapid, depășind la un moment dat 4%, încercând să se apropie de inflația estimată la 7,3%, ceea ce a declanșat îngrijorări cu privire la o nouă criză a datoriilor suverane. Răspunsul inițial al BCE rămâne utilizarea cu mai multă versatilitate a reinvestirilor din programul său de achiziții pandemice. Rata inflației în zona euro este de 8,1%, prețurile energiei fiind principalul motor de creștere.
Inflația ridicată obligă băncile centrale să adopte o atitudine din ce în ce mai agresivă în ceea ce privește creșterea ratelor dobânzilor. Scopul este de a încetini cererea, creșterea economică și, prin urmare, inflația. Ratele mai mari ale dobânzilor și ale randamentelor obligațiunilor fac ca împrumuturile să fie mai scumpe și reduc evaluările companiilor. Acest lucru a dus la scaderea preturilor acțiuni de pe burse din ultima perioadă. Unii dintre investitori și-au rotit, de asemenea, portofoliile către acțiuni ce oferă dividende și acțiuni din zona de valoare, lăsând în urmă sectorul tehnologic și cel de companii de creștere care necesită finanțare externă pentru a funcționa. O încetinire economică mai rapidă sau o potențială recesiune crește riscul și pentru profiturile companiilor. Acestea nu au fost afectate până acum, dar într-o recesiune ar putea scădea cu 20-25%.
Analiștii întrevăd la orizont o posibilă recesiune. Un sondaj recent al Financial Times și al Universității din Chicago arată că aproape 70% dintre economiștii intervievați prevăd că economia SUA va intra în recesiune în 2023. Factorii determinanți sunt tensiunile geopolitice, creșterea costurilor energiei, creșterea așteptărilor inflaționiste și presiunile salariale induse de piața limitată a forței de muncă.
Însă recesiunea nu este inevitabilă. Economia mondială este încă prognozată să crească aproape de 3% în acest an, ceea ce reprezintă un obstacol semnificativ în fața unei încetiniri. Consumatorii sunt într-o formă bună, mulți au încă economii din perioada de pandemie, iar companiile continuă să se descurce bine, având profituri în creștere. Vânzările de pe burse creează oportunități de investiții. Din punct de vedere statistic, în medie o piață bull – una de creștere – este de peste 4 ori mai mare și durează de patru ori mai mult decât o piață bear – de scădere. Încetinirea economiei va reduce în cele din urmă inflația și va crea premizele unei creșteri mai durabile a PIB-ului și a profiturilor în viitor. Valorile mai scăzute ale piețelor bursiere din prezent, pregătesc creșterile din viitor.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
