Toate amânările s-au înfundat la Roma. Liderii din G20 au aprobat, în sfârșit, un acord prin care se pune capăt paradisurilor fiscale prin introducerea unui impozit minimal de 15% din profiturile companiilor multinaţionale.
Am tot auzit numeroasele discuții privind inechitatea plății impozitelor, iar multe companii naționale s-au văzut de multe ori nedreptățite prin faptul că deși aveau o cifră de afaceri infinit mai mică decât o mulținațională trebuia să plătească un impozit și de 100 de ori mai mare. Acum această inechitate a luat sfârșit, iar taxele și impozitele vor fi plătite pe măsura profitului. O astfel de reformă ar limita capacitatea marilor companii de a-și muta profiturile în paradisuri fiscale pentru a scăpa de taxe. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă cazul filialei irlandeze a companiei Microsoft care a realizat un profit de 315 miliarde de dolari anul trecut, dar nu a plătit niciun impozit pe profit, deoarece este înregistrată în Insulele Bermude, care este paradis fiscal. Rămâne însă de văzut dacă China, a doua economie a lumii va accepta impunerea unei astfel de taxe, în cazul său vorbim despre Huawei, Xiamo, Lenovo, Tik-Tok, etc.
Care este impactul noii politice de taxare pentru România?
Decizia istorică impusă vine în contextul în care tot mai multe state au apelat la împrumuturi pe fondul crizei sanitare. Ce va avea de câștigat țara noastră? Răspunsul este că nu foarte mult, însă mai bine decât deloc sau pe minus. Adrian Bența, expert fiscal, nu crede că există firme străine în România care ar putea fi afectate de ridicarea pragului minim de impozitare, mai ales că impozitarea la noi este de 16 la sută. „În România, deocamdată impozitul este de 16 la sută, deci puțin peste cel de 15 la sută. Ideea este dacă se mai aplică în continuare transferul de profituri pe seama prețurilor de transfer către paradisuri fiscale. În cazul în care nu se mai realizează acele transferuri, atunci impozitarea reflectă realitatea”, a declarat el. În schimb, Mircea Coșea consideră că: ,,Și în România, noi putem profita din acest punct de vedere și e un lucru binevenit, mai ales că bugetul României are nevoie de o suplimentare. Pe ansamblu e o măsură foarte bună și în sfârșit s-a luat o măsură nu care reduce, ci ponderează, echilibrează această situație de disconfort economic prin care unele companii care lucrează în anumite țări nu aduc niciun profit țării în care lucrează, transferându-și profitul în altă parte. Să nu ne închipuim că această taxă va aduce taxe sau va sărăci marile companii. Ele vor trebui să contribuie la locul în care activează și asta e foarte bine. Există zone în care taxa este mai mare decât 15%”,.
Până la urmă, depinde și de fiecare guvern în parte cum va gestiona aceste taxe având un acord internațional valabil. ,,Problema este cum se aplică la nivel național și aici guvernele fiecărei țări un raport de discuție imediată cu marile companii pentru a stabili maniera, etapele și modul în care se va trece la această măsură până la nivelul anului 2023-2024.”, mai consideră Mircea Coșea.
OCDE precizează că noul sistem prevede şi realocarea a peste 125 de miliarde de dolari din profiturile celor mai mari şi mai profitabile companii multinaţionale în toate ţările din lume, astfel încât să se asigure că aceste firme achită contribuţii fiscale corecte oriunde desfăşoară activităţi şi generează profituri. Vorbim despre 136 de țări și de 90% din PIB-ul mondial.
Introducerea unui impozit corporativ mondial de 15%, care li se va aplica firmelor multinaţionale ce au venituri de peste 750 de milioane de euro. Acest mecanism ar urma să genereze venituri fiscale suplimentare de 130 de miliarde de euro anual la nivel mondial, iar la nivelul UE, vorbim despre o cifră de 50 de milioane de euro anual.
