Deși autostrăzile sunt deschizătoare de drumuri în economie, turism, agricultură și alte business-uri, ne chinuim de zeci de ani să le construim, însă nici până acum nu am reușit decât 988 de kilometri finalizați. Bani și promisiuni sunt, proiecte mai puțin.
Anul trecut, putem spune că s-a bătut pasul pe loc. Doar 34 de kilometri de autostradă au fost finalizați și au fost deschise noi proiecte pentru alți 180 de kilometri. Anul acesta, într-un scenariu optimist, am putea avea 100 de kilometri noi de autostradă.
Luni a fost semnat contractul pentru construcția secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu-Pitești, în valoare de 5,3 miliarde de lei fără TVA.
„Este cel mai mare contract semnat de CNAIR vreodată. Într-un final, cu foarte mare întârziere avem aceste contracte semnate, urmând ca cei care au câștigat licitațiile să se țină de termenii contractului și să avem după zeci de ani o autostradă care traversează Carpații”, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Pe 12 mai 2022, CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a desemnat câştigător al acestui contract tot Asocierea Webuild SPA – Tancrad SRL, cu preţul de 5,323 miliarde de lei, fără TVA.
Construcţia secţiunii 3 a autostrăzii Sibiu-Piteşti (37,4 km) va dura 57 de luni şi va fi finanţată din fonduri europene nerambursabile. Contractul pentru cea mai complexă secţiune a autostrăzii Sibiu-Piteşti are o perioadă de proiectare de 12 luni şi o perioadă de execuţie de 45 de luni.
Dacă ar fi să trecem în revistă evoluția autostrăzilor din 2004 până în prezent, anul 2017 a fost cel mai prost cu 15 kilometri de autostrăzi finalizate, iar cel mai bun an a fost 2012 cu 139 de km, dați în folosință.
Marile speranțe sunt în dezvoltarea transporturilor
Transporturile primesc cea mai mare sumă de bani din PNRR, adică 7,6 miliarde de euro din cele 29,2 miliarde de euro.
Ministerul transporturilor anunța în urmă cu două luni că a fost demarat procesul de contractare al proiectelor din PNRR componenta 4. Obiectivul este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului. Printre reformele care sprijină investițiile se numără modificări ale reglementărilor pentru a stimula transportul rutier cu emisii zero, a îmbunătăți guvernanța companiilor de stat din sectoarele transporturilor, a îmbunătăți siguranța rutieră, a promova transportul public curat, a promova transferul modal către transportul feroviar și către transportul pe căile navigabile interioare.
De altfel, transporturile sunt cele care afectează calitatea aerului, astfel că toate construcțiile se vor baza către un sistem cât mai ecologic și modern.
Guvernul a avizat achiziționarea a 12 trenuri pe hidrogen, ca parte a unui proiect-pilot de testare a unor trenuri ecologice. Printre rutele deservite se vor număra București – Aeroport Otopeni și București – Pitești. Costurile totale estimative ale proiectului sunt de 973 milioane de euro, fără TVA. Proiectul face parte tot din Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care banii trebuie cheltuiți în următorii 4 ani.
Prin înlocuirea tracțiunii diesel cu cea electrică bazată pe pile de combustie cu hidrogen se reduce poluarea din transporturi cu un echivalent a peste 600.000 euro pe an și, de exemplu, 18.348 tone CO2/an și 306 tone NOx/an, contribuind la atingerea obiectivelor din strategiile europene și naționale de atingerea efectului net-zero al poluării în 2050.
Șanse de câștig ratate
România a ratat nenumărate șanse de a atrage bani la buget, din cauză că nu are transporturi bine puse la punct. Sunt tot mai mulți români care ar opta pentru vizitarea țării și petrecerea concediilor, doar că Valea Prahovei nu mai face față valului de turiști și a devenit o parcare uriașă. Iar pentru obiective turistice din nordul țării, trenul nu este de ajutor pentru mulți români din cauza condițiilor modeste. De altfel, țara noastră nu a reușit să fie utilă în transportul de cereale din Ucraina, din cauza infrastructurii, ocazie cu care ar fi putut încasa mai mulți bani.
Tot din cauza drumurilor nesigure, țara noastră deține primul loc în Uniunea Europeană la numărul deceselor. Avem 93 de morți la 1 milion, în timp ce mediua UE este de 44 de decese. Doar în primele 6 luni ale acestui an s-au produs peste 2.000 de accidente rutiere, iar peste 700 de oameni și-au găsit sfârșitul.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
