Industria HoReCa solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricționate și să ia în considerare importanța utilizării acestor sume pentru a încuraja angajații să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătății și performanței acestora în munca, cu efecte asupra productivității angajatorilor.
Tichetele de masă sunt în România din 1998 și au avut beneficii majore pentru angajați, care au integrat mai ușor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor și fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populației să facă plăți cu cardul.
Tichetele de masa trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea pentru a mânca la prânz pentru angajați. Acest sistem funcționează în lume în peste 45 de țări și în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizații internaționale precum Organizația Intonaționala a Muncii și OECD.
Acordarea de sume în bani ca alocație de hrană nerestricționată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajații nu le vor folosi pentru a mânca la praz, iar în cele din urmă toți vom pierde, și statul, și angajații și HoReCa.
„Anul acesta ne vedem nevoiți constant să explicăm și să ne opunem public unor modificări fiscale cărora nu le înțelegem sensul. Avem de această dată situația tichetelor, un instrument excelent care și-a dovedit utilitatea și eficiența, fie că vorbim de vouchere de vacanță sau tichete de masă ori cadou. Acestea au generat anual peste 3 miliarde de lei încasări la bugetul de stat, funcționează cu succes de peste 20 de ani în România, iar cel mai important aspect”, a declarat Ion Biriș, președinte HORA.
Faptul că sunt un instrument digital ajută enorm la trasabilitate sumelor cheltuite. Din nou, insistăm asupra necesității unui dialog și a unei consultări cu industria pentru o schimbare care ar afecta enorm un întreg sector. Susținem industria emitenților de tichete în dialogul cu autoritățile pe acest subiect și solicităm Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricționate.
În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR, de aceea eforturile statului de a stimula digitalizarea plăților trebuie să fie ferme și coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la praz. Studiile arată că angajații dacă primesc o alocație în bani, nu o utilizează pentru achiziția de hrană.
Conform opiniei Centrului de Cercetări Financiare și Monetare al Academiei Române „Victor Slăvescu”, o primă consecință a acordării în bani a alocației de hrană va consta în anularea tuturor avantajelor, „atât la nivelul societății (de natură economică, fiscal-bugetară, socială), cât și la nivelul salariatului (de natură fiziologică și psihologică): într-un cuvânt, anularea efectelor de multiplicare economică, pe de o parte, și reducerea posibilităților de menținere a unei calități adecvate a vieții salariaților și a familiilor acestora, pe de altă parte.”
Alocația de hrană ar trebui să fie acordată exclusiv pe card, și folosită exclusiv pentru a mânca la prânz conform sumei stabilite prin lege, care trebuie stabilită ca limită zilnică de utilizare.
Industria HoReCa solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricționate și să ia în considerare importanța utilizării acestor sume pentru a încuraja angajații să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătății și performanței acestora în munca, cu impact asupra productivității angajatorilor. Ecuația tichetelor de masă are un impact în performanța companiilor, este demonstrată de peste 60 de ani în lume și trebuie păstrată ca referință de succes și nu restricționată.
