În cazul României, investițiile necesare pentru „tranziția verde” în câteva sectoare economice – cheie sunt estimate la aproximativ 3 la sută din PIB, până în anul 2050, subliniază Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR.
Leonardo Badea citează, în acest sens, un raport al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală privind clima și dezvoltarea. „Altfel spus, investițiile necesare pentru atenuarea schimbărilor climatice în domeniile cele mai relevante pentru decarbonizare (energie electrică, clădiri și transporturi) sunt estimate la 2,9 la sută din PIB-ul cumulativ până în 2050, pe lângă investițiile necesare în alte sectoare pentru adaptarea la schimbările climatice, care s-ar putea ridica la încă 1,3 la sută din PIB-ul cumulativ”, explică Leonardo Badea.
În cazul României, resursele de energie electrică sunt concentrate cu precădere în partea de est a țării, unde se află centrala nucleară de la Cernavodă și în apropierea Mării Negre, cu potențial de energie eoliană. „Pentru a gestiona corespunzător cantitățile suplimentare de energie electrică produsă din surse regenerabile, vor fi necesare însă investiții semnificative în infrastructura care este asociată energiei electrice. Un exemplu în acest sens ar putea fi consolidarea sistemului de transport al energiei, pentru a conecta această regiune cu centrele de cerere din partea de vest a țării sau investiții în servicii auxiliare sau în capacitățile de rezervă, pentru a se asigura securitatea alimentării cu energie. În plus, pentru facilitarea și stimularea exportului de energie regenerabilă, sunt necesare investiții pentru asigurarea și consolidarea interconexiunilor la nivel internațional”, subliniază viceguvernatorul BNR.
Măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea vor genera, ca în multe alte situații, câștigători și perdanți, avertizează Leonardo Badea. De aceea, este foarte important ca România, în procesul de tranziție către neutralitatea climatică, să valorifice oportunitățile și potențialul pentru creșterea economică, pentru piețe și modele de afaceri noi, pentru dezvoltarea tehnologică și pentru crearea de locuri noi de muncă.
„Cât de mult se va reuși acest lucru, va depinde de numeroși factori, precum investițiile semnificative în atenuarea, adaptarea și reziliența la efectele schimbărilor climatice. Nu în ultimul rând, așa cum am detaliat mai sus, trebuie avut în vedere că politicile privind tranziția climatică se transmit peste granițe, iar o lipsă de coordonare ar putea accentua provocările generate de amploarea fenomenului de tranziție climatică și chiar decalajele economice existente între țări. De aceea, România ar putea avea în vedere dezvoltarea de parteneriate cu statele din zonă și chiar stabilirea de alianțe strategice la nivelul Europei Centrale și de Est, în domeniile considerate relevante pentru țara noastră din perspectiva schimbărilor climatice”, precizează viceguvernatorul BNR.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
