Comisia Europeană a prezentat, într-o postare pe internet, lista de produse românești protejate în UE.
Acest mesaj al Comisiei Europene a fost postat la data de 10 martie 2023. Mesajul postat este următorul:
Pe „traseul” produselor românești 
protejate în Uniunea Europeană 
, avem:
Telemeaua de Sibiu
Cârnații de Pleșcoi
Scrumbia de Dunăre afumată
Novacul afumat din Țara Bârsei
Telemeaua de Ibănești
Salamul de Sibiu
Magiunul de prune de Topoloveni
Cașcavalul de Săveni
Salata cu icre de știucă de Tulcea
Această listă, difuzată de Comisia Europeană, pare totuși să nu fie completă. De exemplu, un utilizator de pe facebook răspunde la această postare amintind că și plăcinta dobrogeană a primit recunoaștere la nivel european.
Situația a fost explicată, acum o săptămână, de europarlamentarul Dan Motreanu. ”Zece produse alimentare româneşti sunt înregistrate în sistemele de calitate europene. Dintre acestea, nouă produse alimentare româneşti sunt înscrise în Registrul european al produselor alimentare cu indicaţie geografică protejată (IGP): Telemeaua de Sibiu, Cârnaţii de Pleşcoi, Scrumbia de Dunăre afumată, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Salamul de Sibiu, Magiunul de prune de Topoloveni, Caşcavalul de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap. Un produs deţine denumire de origine protejată (DOP) – Telemeaua de Ibăneşti”, a explicat europarlamentarul român.
Deși sunt produse românești protejate, țările vecine pot folosi aceleași nume „la nivel local”
Cel mai recent, ”Plăcinta Dobrogeană urmează să fie recunoscută la nivelul UE ca produs românesc cu indicaţie geografică protejată (IGP). Acordul a fost realizat în urma negocierilor dintre România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE)”, a anunțat Dan Motreanu. Potrivit acestuia, ”Bulgaria va avea dreptul de a folosi denumirea doar la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa, fără recunoaştere IGP”.
Separat, specialiștii din Bulgaria susțin că denumirea „plăcintă dobrogeană” este folosită și în această țară. În Bulgaria, acest gen de plăcintă se mai numește „banitsa”.
Acum trei ani, în România, Topoloveni a devenit marcă înregistrată la OSIM.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
