Bugetul pentru Crăciun al românilor este tot mai afectat de creșterea inflației. Astfel, tot mai mulți români s-au văzut nevoiți să-și diminueze bugetele pentru sărbători.
Datele unui sondaj realizat de CEC Bank arată că bugetul mediu pe care românii vor să-l cheltuie cu ocazia sărbătorilor – incluzând cadouri și masa de Crăciun, este 1.017 lei. Totodată, 29% dintre respondenți spun că vor cheltui sub 500 de lei. Doar 4,13% își permit să cheltuie de sărbători mai mult de 3 000 de lei.
Datele arată că 48% dintre respondenți își vor reduce cheltuielile de sărbători față de anul trecut. La polul opus, doar 18% își permit să cheltuie mai mult decât anul trecut.
Românii nu obișnuiesc să plănuiască din timp bugetul de sărbători. Marea majoritate suportă cheltuielile mai mari din salariul lunii curente (42%) și doar 36% fac economii din timp. 9,5% dintre români speră că vor primi prime cu care să-și finanțeze aceste cheltuieli. De asemenea, 12,5% apelează la împrumuturi sau carduri de credit.
Ce buget alocă românii pentru masa de Crăciun și cadouri în acest an
În București, brazii de Crăciun sunt cu 20% până la 30% mai scumpi, față de anul trecut.
„O sută de lei (aproape 23 de dolari) este prea mult pentru mine acum. Să găsesc un brad de Craciun potrivit anul acesta pare din ce în ce mai puțin probabil. Toate prețurile au crescut foarte repede”, a spune Matei Susnea, muncitor în construcții și tatăl a doi copii.
Pentru masa de Crăciun, 42,5% dintre români sunt dispuși să cheltuie mai puțin de 300 de lei. 33,8% între 300 și 600 de lei și doar 23,6% alocă un buget mai mare de 600 de lei.
Bugetul mediu alocat cadourilor este 509 lei. 65% dintre respondenți vor să se încadreze sub acest plafon. În schimb, 9,5% plănuiesc să cheltuie mai mult de 1 000 de lei.
În ceea ce privește bradul de Crăciun, 13% spun că nu vor împodobi un brad. 56% vor folosi bradul artificial din anii trecuți, iar 30,5% spun că și-ar cumpăra un brad, cu un buget maxim de 150 de lei.
Potrivit analizei, 92% dintre români spun că vor petrece sărbătorile acasă, cu familia. Doar 3,5% au planuri să plece în vacanță, în timp ce 4,6% plănuiesc ieșiri în oraș.
Bugetul pentru Crăciun scade și la nivelul Europei Centrale și de Est
Atât în Europa Centrală, cât și de Est, creșterea inflației este o consecință a fricțiunilor din lanțul de aprovizionare. Un rol importat l-au avut și piețele înguste ale muncii și presiunea crescătoare asupra salariilor.
Prețurile mărfurilor de bază din Europa Centrală și de Est înregistrează, în medie, cea mai rapidă creștere din ultimii zece ani, potrivit unei analize Reuters. Majorarea se ridică la aproximativ 7% față de acum un an și, în unele cazuri, cu mult mai mult.
Băncile centrale din regiune par încrezătoare că o spirală debilitantă a prețurilor poate fi încă evitată. Acestea au fost cele care din iunie au condus calea în Uniunea Europeană în creșterea ratelor dobânzilor.
Dar, ca dovadă a ceea ce economiștii și bancherii centrali numesc efecte inflaționiste de a doua rundă, salariile sunt deja în creștere. Angajatorii, precum și consumatorii încep să își ajusteze comportamentul.
„Linia oficială este că mulți factori respunsabili de inflație sunt tranzitorii. Totuși.. dacă modelele inflaționiste devin înrădăcinate, acesta va deveni un proces de auto-împlinire și mă tem că suntem deja în acel ciclu”, a declarat Sandor Baja, directorul general al firmei de angajare Randstad din Ungaria, citat de Reuters. Acesta a mai adăugat: „Cred că angajatorii vor trebui cu siguranță să crească salariile cu două cifre în medie anul viitor. Acest lucru se datorează, de asemenea, și situației de pe piața muncii.”
În Cehia, angajații își schimbă locul de muncă pentru salarii mai mari
În Republica Cehă, o cincime dintre angajați sunt gata să-și schimbe locul de muncă dacă salariile lor nu cresc în conformitate cu prețurile. Datele au fost indicate de unui sondaj al agenției STEM/MARK, în noiembrie. Între timp, mai mult de jumătate dintre firmele industriale vor crește prețurile cu peste 5% anul viitor. Această creștere este indicată de un sondaj al alianței de afaceri din octombrie.
Cele mai recente date indică inflația la aproximativ 7% în regiune. De asemenea, este la cea mai mare nivel din ultimele două decenii în Polonia, la maxime din ultimii 13 ani în Republica Cehă și România și maxime din ultimii 14 ani în Ungaria.
Proiecțiile băncii centrale sugerează că inflația este pe cale să ajungă în medie la aproape 6% în cele patru țări anul viitor. Aceasta ar fi cea mai mare medie din regiune de la criza financiară din 2008.
Analistul Capital Economics James Reilly estimează că presiunile subiacente ale prețurilor vor menține cifrele est-europene ridicate până în 2023. Doar alimentele adăugând un punct procentual în plus în 2022, susține acesta.
Bugetele, în presiune în Polonia și Ungaria
Creșterile ulterioare ale ratelor vor avea un efect de amortizare, spune analistul. Bugetele cu cheltuieli mari, în special în Polonia și Ungaria, s-ar putea afla din nou sub presiune.
Economiștii spun că reducerile de taxe pentru benzină, gaze și electricitate anunțate de guvernul polonez vor scădea vârful inflației la începutul anului 2022. Dar o politică de acordare a banilor către gospodării ar putea duce la o inflație mai mare mai târziu în cursul anului.
Pentru unii cumpărători polonezi, modificarea prețurilor este deja marcată.
„Se observă cel mai mult în cumpărăturile zilnice. Legume, fructe și alte produse de zi cu zi. În ceea ce privește cadourile, oamenii fac de obicei un buget în prealabil”, susține o locuitoare din Varșovia Izabela Sarnocinska. Aceasta a mai adăugat: „Când merg la magazin și cumpăr ceea ce cumpăr de obicei, în loc de 150 de zloți plătesc acum 200 de zloți.
310 dolari pe lună se duc numai pe alimente, în Ungaria
În Ungaria – unde prim-ministrul Viktor Orban, care se confruntă cu o competiție strânsă pentru realegerea sa în funcție anul viitor, a majorat salariul minim cu aproape 20%. Banca centrală a recunoscut că inflația scade de la prețurile energiei și carburanților la bunurile procesate.
Food for Life, o organizație caritabilă care oferă mese gratuite pentru peste 13.000 de maghiari săraci, a fost forțată să reducă gama de bunuri. Astfel, a redus donațiile alimentare la o duzină de articole de la aproximativ 22, în anii anteriori. Au fost excluse articolele mai costisitoare, deoarece prețurile „sunt vertiginous mai mari. Informațiile au fost transmise chiar de șeful acestei organizații, Attila Szanyi-Karl.
Între timp, o asociație maghiară a materialelor de construcții a semnalat creșteri ale prețurilor cu 10% până la 20%. Acestea s-au majorat pe fondul costurilor mai mari de energie și transport.
La o piață din Budapesta, unii spun că acum cheltuiesc aproximativ 100.000 de forinți (310 de dolari) pe lună, aproximativ două treimi din pensia medie, numai pentru alimente.
„Nu am calculat exact cu cât costă mai mult totul”, a spus Zsoka, în vârstă de 62 de ani. Acesta a adăugat: „Tot ce știu este că îmi pot permite mult mai puțin decât înainte pentru aceeași sumă de bani”.
