Ne-am trezit aproape bogați și ne-am putea culca săraci. Deși suntem oarecum în grafic, riscăm să pierdem bani europeni pentru că nu reușim să terminăm proiectele la timp. Ministrul Fondurilor europene arată totuși cu degetul spre ministere ca educație, muncă și sănătate care nu se grăbesc.
Ne grăbim încet căci până în 2026 mai avem timp, doar că cele 29,2 miliarde de euro nu așteaptă, iar jumătate de bani sunt luați cu dobânzi, ceea ce înseamnă că plătim în plus pentru fiecare zi de inactivitate a ministerelor. La audierile din Parlament, ministrul fondurilor europene, Dan Vîlceanu, a spus că încă mai avem timp și deocamdată suntem în grafic, doar că există multe probleme la fiecare minister în parte.
„Suntem într-un calendar, ne ţinem de el. În decembrie, toate ministerele şi-au făcut datoria, am avut jaloane închise şi la acelaşi lucru mă aştept de fiecare dată. Prima cerere de plată pe care o vom depune în mai are legătură cu jaloanele închise în decembrie. Nu sunt riscuri în acest moment, nu există niciun risc, cel puţin din analiza pe care o am, nu am văzut acest risc să nu putem depune cererea de plată în mai, aşa cum ne-am programat”, a precizat Dan Vîlceanu, la Parlament, după audieri.
În ceea ce privește întârzierea îndeplinirii ţintele asumate prin PNRR, având în vedere că în câteva zile expiră termenul, ministrul a invocat timpul scurt pe care România l-a avut la dispoziţie pentru începerea implementării PNRR, dificultatea primirii răspunsurilor de la Comisia Europeană în condiţiile în care aceasta gestionează toate PNRR-urile ţărilor membre UE, precum şi necesitatea elaborării actelor normative necesare.
„Pe de o parte, PNRR-ul a fost aprobat de Consiliu în noiembrie, practic noi nu am avut la dispoziţie foarte mult timp să ne pregătim şi să începem implementarea. Apoi, pentru a putea implementa PNRR-ul a fost nevoie de acte normative pentru implementare şi aici mă refer la ordonanţa privind fluxurile financiare, formarea acelui comitet interministerial, care au fost acte normative pentru a putea implementa.
După aceea, fiecare minister în parte să-şi producă documentele. A doua componentă este componenta de dialog cu Comisia, avem un dialog permanent şi cea mai mare parte din actele normative sau dintre demersurile pe care le fac ministerele trebuie să le înaintăm şi Comisiei pentru un feedback.
La nivelul Comisiei există, de asemenea, o greutate în ceea ce priveşte răspunsul, pentru că acea echipă de la nivelul Comisiei Europene trebuie să gestioneze toate PNRR-urile din Europa. Suntem în calendar”, a explicat ministrul.
Ministrul a recunoscut că există întârzieri în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene la nivelul mai multor ministere, deoarece „nu au avut o preocupare” în această direcţie.
„Am vorbit despre o preocupare mai mică în ceea ce priveşte fondurile europene la anumite ministere tradiţionale, nu aş da vina pe cineva. Aici mă refer la Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei ş.a.m.d. Au fost ministere care nu au avut o preocupare pentru a atrage fonduri europene”, a precizat Dan Vîlceanu.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a declarat că România va mai avea anul acesta două cereri de plată prin PNRR, de aproximativ 6 miliarde de euro.
El a spus că a avut o discuţie pe această temă şi la Comisia Europeană. „Am avut o discuţie sub acest aspect şi cu doamna comisar Margrethe Vestager şi evident că nici la nivelul Comisiei Europene nu a existat o analiză până nu se vor publica datele efective şi apoi vor fi găsite soluţii”, a spus Vîlceanu.
În ceea ce privește renegocierea PNRR, aceasta ar fi posibilă în contextul găzduirii refugiaților, iar România ar putea să meargă la Bruxelles să rediscute acest subiect, doar în acest context excepțional, în rest, Planul Național de Redresare și Reziliență rămâne cum a fost stabilit și aprobat de Comisia Europeană.
