Un număr de 73.365 de firme au intrat în acest an în insolvență, și-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut, potrivit Registrul ui Comerțului.
Specialiștii de la Sierra Quadrant estimează că Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situație de risc, pe fondul creșterii semnificative a costurilor operaționale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanțare și accentuării neîncrederii în relațiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei românești în pragul iernii. Scumpirea carburanților și creșterea tarifelor la energie și gaze au accentuat și mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.
Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerț, construcții și industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei.
Numărul firmelor intrate în insolvență, în comerț, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% față de anul precent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020.
În sectorul construcțiilor, numărul firmelor radiate a crecut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcții și-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvență, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut.
În industria prelucrătoare, numărul societăților radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii și-au supendat activitate iar alte 484 au intrat în insolvență.
,,Creșterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaționale, pe fondul scumpirii carburanților, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producție la care se adaugă și deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăți majore majorității companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producției și a vânzărilor’’, arată analiza Sierra Quadrant.
Pe fondul problemelor operaționale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depășind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani.
,,Creditul furnizor s-a transformat, din păcate, într-o adevărată capcană pentru multe IMM-uri. Confruntate cu scăderea vânzărilor, multe au intrat în blocaj, astfel că neplata facturilor în termenii agreați a devenit o constantă în economie’’, arată specialiștii.
Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020.
58% dintre reprezentanții companiilor din România, chestionate recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
NEÎNCREDEREA SAPĂ PUTERNIC BUSINESS-UL ROMÂNESC
Dincolo de imposibilitatea de a-și estima corect costurile operaționale, urmare a valului general de scumpiri, un alt fenomen prinde tot mai mult contur în economie – neîncrederea.
Virulența cu care a lovit valul 4 COVID și scăderea abruptă a consumului determină tot mai mulți investitori să privească cu reticență la inițierea unui noi contracte de afaceri.
,,Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business, sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulți investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse și servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relații de afaceri, efectele le vom simți cu toții’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate și, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.
,,Creșterea costurilor operaționale duce, din păcate, de efecte extreme. Sunt contracte de livrări de materiale la termen, afaceri care nu se mai duc la final pentru că furnizorul, de exemplu, nu mai își permite să vândă la prețul contractat. Astfel se intră în blocaj și pierde toată lumea’’, a explicat acesta.
Fenomenul accentuării neîncrederii, anticipat de Sierra Quadrant în cel mai recent barometru privind starea economiei, riscă să se extindă până în primăvara anului viitor.
,,Reticența companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru și riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezghețare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflația se va tempera în lunile următoare și dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt și alți factori importanți precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE și limitarea creșterii costurilor de finanțare’’, arată analiza Sierra Quadrant.
CUM VOR TRECE FIRMELE PESTE IARNĂ
Iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică. Scumpirile la carburanți, gaze, energie etc, scăderea consumului, creșterea costurilor de finanțare și scăderea apetitutul pentru business vor face ca, pentru multe firme, trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă.
,,Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe ușă până acum, ne așteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puțin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în fața crizei să depășească 150.000 la finele lunii februarie 2022’’, arată analiza Sierra Quadrant.
Cum vor trece firmele peste această perioadă? Care va fi diferența dintre supraviețuire și faliment?
Experții de la Sierra Quadrant spun că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului și a blocajelor pe lanțurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.
,,Gradul de dependență între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenție, va avea efecte pozitive pe tot lanțul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puțin 500 de mii de locuri de muncă’’, arată analiza Sierra Quadrant.
Potrivit experților, ajustarea planurilor pentru T4 2021 trebuie să plece de la reevaluarea condițiilor economice. Analiza performanței partenerilor trebuie să fie în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.
,,Companiile, indiferent de mărime, trebuie să își monitorizeze mai atent numerarul și cheltuielile și să încerce să reducă durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor’’, afirmă Ovidiu Neacșu.
Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cât durează epidemia.
,,Reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri și corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate și indicatorii de performanță variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esențiale ale politicii de evitare a coronacrizei economice’’, a mai spus oficialul Sierra Quadrant.
LECȚIILE CRIZEI COVID
,,Vestea bună este că tot mai multe companii au înțeles și au învățat lecțiile acestei perioade. Au căutat soluții de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil și au înțeles că nu este obligatoriu să îți duci firma în insolvență când ai o problemă. Poți apela la soluții alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice’’, arată analiza.
