Doar investitorii cu experienţă în agricultură vor mai putea cumpăra terenuri

Iniţiativa legislativă menită să impună noi reguli privind vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole în România a căzut pradă „rechinilor” politici care vor să-şi asume, în mod ilicit, paternitatea şi efectele actului normativ.

După mai mult de 7 ani de tergiversare în Parlament, proiectul legii privind vânzarea terenurilor agricole a trecut, în sfârşit, de Camera Deputaţilor şi a ajuns la Comisia juridică, de unde va pleca spre dezbatere în plenul Parlamentului. Însă nimeni nu ştie când.

Bătălia pentru această lege a fost crâncenă, iar reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au dovedit principalii adversari ai proiectului, în fazele de dezbatere, ne-au declarat surse parlamentare. Ministrul Petre Daea a ieşit la rampă în urmă cu câteva zile şi a declarat, în legătură cu noua lege, că „sunt acţiuni excepţionale făcute în Parlamentul României”, făcute din iniţiativa politică a şefului PSD. Daea a refuzat să dea alte amănunte, afirmând doar că fermierii români vor avea acces mai uşor la terenuri. „Nu modific eu această lege. Parlamentul României modifică această lege, iar modificarea a pornit de la o decizie politică pe care a luat-o Liviu Dragnea. Modificarea este în aşa fel încât să aibă acces uşor fermierii români la terenul respectiv. O să vedeţi exact, concret cum se va derula această lege. A trecut de Camera superioară. Accesul o să fie uşor, direct pentru cumpărătorii români. Această lege trebuie să răspundă şi unor condiţii externe, în condiţiile în care piaţa este liberă”, a spus Daea, la TVR.

Care sunt modificările convenite 

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR – (n.r. – organizaţie care a iniţiat, de fapt, proiectul de lege şi care se zbate de peste 7 ani pentru promovarea lui), a detaliat pentru „România liberă” principalele prevederi ale noii legi: „Cumpărătorii (persoane fizice sau juridice) vor trebui să fie rezidenţi în România de cel puţin 5 ani.
Totodată, ei trebuie să aibă un istoric la Fisc pentru aceşti 5 ani, care să ateste faptul că au fost şi sunt buni contribuabili. Vor putea cumpăra terenuri arabile doar societăţile comerciale care au în obiectul de activitate minimum 75% agricultură”.

În opinia şefului LAPAR, odată cu aceste modificări se va pune capăt cumpărării de terenuri în scopuri speculative. Totodată, pământul nu va mai intra pe mâna unor întreprinzători care nu au nimic în comun cu domeniul agricol şi care cumpără din cu totul alte considerente. „O altă modificare prevede obligaţia noilor cumpărători să păstreze destinaţia terenurilor nou-intrate în posesie pentru o perioadă de 15 ani”, a spus Laurenţiu Baciu. El a adăugat că se va modifica şi ordinea dreptului de preem-
ţiune asupra terenurilor: „Primii vor fi coproprietarii, urmaţi de arendaşi, vecini, tineri şi, în final, Administraţia Domeniilor Statului”.

Nimeni nu ştie cât pământ deţin străinii

Întrebat care este procentul de teren agricol deţinut de străini în România, ministrul Agriculturii nu a putut da un răspuns. Sau, mai precis, a dat acelaşi răspuns ca în urmă cu jumătate de an, când a afirmat că nu s-a terminat culegerea şi procesarea datelor. „Nu vă pot spune. Lăsaţi-mă să aduc date exacte! Eu nu mă joc cu cifrele, eu nu mă joc cu vorbele. Le voi da exact şi cât de curând”, a spus Petre Daea.

În fapt, nimeni nu poate şti cu precizie cât teren deţin străinii în ţara noastră, pentru simplu motiv că foarte multe tranzacţii au fost făcute prin alte metode decât contractele de vânzare-cumpărare. „S-a ocolit Legea 17/2014 prin diverse forme: dare în plată, donaţie ş.a. Cunosc un caz concret din judeţul Botoşani, unde un cetăţean i-a donat unui străin 1.000 ha de teren. Adică, el nu mai avea urmaşi sau familie sau pe oricine altcineva căruia să-i doneze pământul, dacă ar fi vrut să facă asta… Oricum, din cauza acestor tertipuri juridice nu putem şti exact cât la sută din pământul ţării a fost vândut către străini. Când vorbim de pământ intrat în posesia străinilor nu ne referim doar la cel cumpărat, ci şi la cel dat în arendă. Însumate, înseamnă cam 40% din totalul terenurilor agricole ale ţării, cifra despre care se tot vorbeşte”, a spus Laurenţiu Baciu.

Legea, greu de atacat la UE

Pentru a fi siguri că noua lege nu va putea fi atacată la Bruxelles, iniţiatorii au inclus în proiect prevederi din legislaţia în vigoare în cele mai importante state ale UE. Este vorba, în principal, de condiţiile pe care vor trebui să le îndeplinească în viitor cumpărătorii de terenuri.

Şeful LAPAR afirmă că nu ştie când va intra proiectul în dezbaterea Parlamentului. „În vară, am fost asiguraţi că acest lucru se va întâmpla în prima săptămână de la începerea sesiunii parlamentare. Nu s-a întâmplat nici acum. Între timp au apărut chestiuni mai «urgente». Sau poate că se aşteaptă un moment adecvat pentru a se aproba legea. Va fi ca în seara referendumului, când pe trei posturi de televiziune se prezenta, simultan, cum se vor majora pensiile.”

Şeful LAPAR nu exclude ca proiectul să fie iarăşi modificat la Comisia juridică a Camerei, unde se află în prezent, având în vedere interesele enorme care se învârt în jurul acestei legi.

Pământul românesc, înstrăinat pe nimic

Reamintim că prin Legea 17/2014 investitorii străini (inclusiv cei din afara UE) au dobândit drepturi egale cu cele ale cumpărătorilor români la achiziţia de terenuri agricole. Aceasta, în condiţiile în care investitorii români nu beneficiază în nici o altă ţară de condiţii similare de cumpărare. „Noi le-am pus la dispoziţie străinilor pământurile fără ca măcar să o ceară. Cum s-ar zice, ne-am
predat fără să ne someze nimeni. A fost afacerea vieţii lor. Au cumpărat pe nimic cele mai mari şi mai bune terenuri, care le-au fost puse la dispoziţie chiar de autorităţile statului, începând cu primarii. În opinia mea, 99% din vină pentru înstrăinarea pământurilor României o au primarii”, a spus Laurenţiu Baciu.

Potrivit ultimului clasament al Eurostat, România a avut, în 2016, cel mai mic preţ de vânzare la terenurile agricole, cu o medie de 1.958 euro/ha. Spre comparaţie, terenurile din Olanda s-au vândut, în acelaşi an, cu 63.000 euro/ha. Cel mai scump pământ arabil din Europa este în Italia, în regiunea Liguria, unde preţul unui hectar a fost de 108.000 euro. În intervalul 2011-2016, cele mai mari creşteri de preţ ale terenurilor arabile s-au înregistrat în Cehia, Lituania, Estonia, Letonia şi Ungaria.