Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Foto: Mihai Diac

De ce este important platoul Mării Negre. Gazele din România asigură libertatea Europei

Conducta submarină care va aduce gaz din platoul românesc al Mării Negre spre Dobrogea este un element – cheie pentru creșterea securității energetice nu doar a României ci a întregii Europe, pentru a-i reduce dependența de Rusia.

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 22.09.2020 - 23:12

Până la finalul anului viitor, România şi-ar putea asigura din propria producţie tot gazul metan de care are nevoie, eliminând astfel importul din Rusia.

Această independență energetică va fi asigurată prin intermediul conductei de gaz a cărei construcție a început săptămâna trecută. Construcția gazoductului este realizată în cooperare de două companii, una din Statele Unite, cealaltă din România.

Pe uscat, conducta va trece pe sub plaja de la Vadu (județul Constanța), apoi va urma un traseu submarin cu lungimea de 120 de kilometri, va ajunge în larg și va capta gazele din perimetrul Midia.

Debitul conductei va fi de un miliard de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă zece la sută din consumul propriu al României. Valoarea proiectului gazoductului este de 500 de milioane de dolari.

„Cred că ne apropiem cu paşi repezi spre independență din punctul de vedere al importurilor de gazele naturale din Rusia. Ulterior, cu începerea exploatărilor din Neptun Deep, unde avem rezervă mult mai mare, de aproape zece ori mai mare decât aceasta, putem să devenim un jucător regional pe piaţa de gaze naturale”, declara, la inaugurarea lucrărilor de construcție a gazoductului, mininistrul român al Economiei și Energiei, Virgil Popescu.

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a remarcat în acest context că, prin viitorul gazoduct, România face un pas important pentru a-și valorifica resursele din Marea Neagră și pentru a-și spori securitatea.

“Suntem aici să sărbătorim unul din cei mai importanți pași făcuți de România pentru dezvoltarea resurselor sale de gaze naturale din Marea Neagră. Ele reprezintă o comoară națională ce are potențialul de a transforma România într-o țară mai prosperă și sigură din punct de vedere energetic. De asemenea, reprezintă un pas important pentru realizarea securității energetice a Europei”, a precizat ambasadorul SUA.

El a precizat că gazoductul va fi construit “în ciuda provocărilor create de pandemie” și că va reprezenta “un pilon cheie al parteneriatului strategic SUA-România”.

“Când președintele Trump l-a găzduit pe președintele Klaus Iohannis în a doua sa vizită la Casa Albă în august 2019, unul dintre subiectele importante discutate a fost consolidarea cooperării noastre energetice”, a precizat ambasadorul Zuckerman.

 

“Ne apropiem cu paşi repezi spre independență din punctul de vedere al importurilor de gazele naturale din Rusia. Ulterior, cu începerea exploatărilor din Neptun Deep, unde avem rezervă mult mai mare, de aproape zece ori mai mare decât aceasta, putem să devenim un jucător regional pe piaţa de gaze naturale”

Virgil Popescu,

Ministrul Economiei

 

“Din punctul de vedere al resurselor de gaze, România este o insulă de libertate înconjurată de o mare numită Gazprom”

Adrian Zuckerman,

Ambasadorul Statelor Unite în România

 

 

Ce aport de gaze va avea conducta submarină de la Vadu?

Debitul conductei va fi de un miliard de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă zece la sută din consumul propriu al României.

 

Ce resurse energetice are România în Marea Neagră?

Geologii estimează că România dispune în Marea Neagră de o rezervă de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

 

Gazoductul din Dobrogea va reprezenta, cel puțin pentru România, o excludere a participării la proiectul Nord Stream 2, coordonat de Rusia, proiect față de care șefii de stat ai României și ai SUA și-au exprimat deja “opoziția comună”.

“Rusia își pune în practică planul de a domina și controla piețele de energie din Europa Centrală printr-o rețea de infrastructură. Moscova folosește gazul natural pentru a șantaja politic și a constrânge guvernele vulnerabile din această regiune. Seduce politicienii lacomi și produce oligarhi miliardari pentru a-și răspândi influența în toată Europa - de la cele mai mari economii ale continentului până la cele mai mici și mai slabe țări. A tăiat tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a amenința piețele care depind de acesta și sprijină conducte precum Nord Stream 2 pentru a lipsi Ucraina de venituri publice vitale. Forțează guvernul Moldovei și pune bunăstarea oamenilor săi în pericol în timpul iernii, când lipsa de gaz ar însemna o moarte sigură pentru mulți. În Grecia, partenerii Rusiei s-au îmbogățit extrem de mult și încearcă să își extindă rețeaua și influența în întreaga regiune. Tentaculele Moscovei se întind în Ucraina, Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia și Turcia – unde economiile naționale și relațiile comerciale se bazează în mod periculos pe gazul rusesc”, a avertizat, la Constanța, ambasadorul Statelor Unite.

 

“Din punctul de vedere al resurselor de gaze, România este o insulă de libertate înconjurată de o mare numită Gazprom” – compania de stat a Rusiei, a precizat ambasadorul Adrian Zuckerman.

Guvernul României și-a anunțat angajamentul față de o infrastructură strategică menită să diversifice sursele de gaze naturale ale Europei, care să se bazeze inclusiv pe conducta Bulgaria – România – Ungaria - Austria (BRUA).

 

Geologii estimează că România dispune în Marea Neagră de o rezervă de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Fiecare dolar investit în exploatarea de gaze din mare poate aduce alţi doi dolari la bugetul de stat al României.

Comentarii