“Impactul pandemiei cu COVID-19 asupra economiei mondiale este semnificativ, estimările organismelor internaționale cu privire la creșterea economică au fost ajustate în sens negativ, din cauza întreruperii unei părți importante a producției, problemelor apărute pe lanțul de aprovizionare și distribuție, simultan cu apariția unor dezechilibre atât pe partea de cerere cât și pe partea de ofertă și incertitudinilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt și mediu.
Instituțiile financiare au făcut față provocărilor pe termen scurt dovedind adaptabilitate în relația cu clientela și reziliență în contextul unei volatilități crescute a piețelor.
Și piața financiară și de capital din România, a fost afectată de volatilitățile mari înregistrate pe piețele internaționale, ca rezultat al efectului de contagiune care s-a propagat atât în economie cât și în sistemul pensiilor private.
Impactul crizei generate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de pensii private este unul limitat și conjunctural, ținând cont de faptul că politica de investiții este prudentă și conservatoare, investițiile realizate de fondurile de pensii sunt pe termen lung, în acord cu durata obligațiilor, iar portofoliile sunt foarte bine diversificate.
Într-un orizont de timp de 30-40 ani, caracteristic investițiilor fondurilor de pensii private, perioadele de volatilitate pot fi des întâlnite, în funcție de frecvența apariției crizelor economice, sau de evoluția economiei.
Astfel, în ultimii zece ani s-au manifestat două crize globale majore, care au generat volatilități ridicate în sistemul de pensii private. În criza actuală, determinată de pandemia COVID-19, impactul maxim a fost unul conjunctural și emoțional în luna martie, când scăderea valorii activelor a fost de aproximativ 11%, iar în luna mai, așa cum se observă și din graficul de mai jos, volatilitățile s-au redus semnificativ până la aproximativ 2% – 3%.
Mai mult, din evoluția valorii unitare a activului net – VUAN-ului- și a numărului de noi cazuri de îmbolnăviri la nivel global se observă că în perioada februarie-martie în care numărul de cazuri a înregistrat o creștere puternică, VUAN-ul s-a diminuat considerabil, după care a urmat o perioadă de stabilizare, în care volatilitățile au fost din ce în ce mai scăzute.
Astfel, între evoluția VUAN-ului fondurilor de pensii private din România și numărul de noi cazuri de îmbolnăviri înregistrate la nivel global, există o corelație negativă puternică, coeficientul de corelație fiind de -0,68448.
De asemenea se observă faptul, că valoarea coeficientului de corelație dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri înregistrate în economiile mari, precum SUA, este de -0,645, iar corelația devine și mai puternică, cu o valoare a coeficientului de -0,8837, când ne raportăm la numărul de cazuri de îmbolnăviri din China, astfel cum se observă și în graficul următor.
Astfel, creșterea accentuată a numărului de îmbolnăviri în China, SUA sau la nivel global a determinat o scădere a VUAN-ului fondurilor de pensii private în Romania, iar revenirea semnificativă a VUAN-ului s-a produs pe măsura ce s-a înregistrat scăderea numărului de cazuri.
Evoluția sistemului de pensii private din România este influențată de criza COVID-19 manifestată la nivel global, piața financiară fiind racordată la evoluțiile de pe piețele europene și internaționale.
În acest sens, prin intermediul unei estimări pe baza unei regresii simple dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri la nivel global, se observă că o variație a ratei de creștere a numărului de noi cazuri COVID-19 de 1pp ar putea avea un impact negativ de aproximativ 0,021pp asupra activelor din fondurilor de pensii private în scenariul acțiunii acestui factor izolat.
Volatilitățile ridicate de pe piața de capital, reflectate de scăderea cu peste 40% a indicelui BET în luna martie, au avut un impact limitat asupra activelor fondurilor de pensii, datorită ponderii acțiunilor în structura portofoliilor.
Revenirea pieței de capital, respectiv creșterea indicelui BET cu aproximativ 20% în luna mai, odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu COVID – 19, a condus la diminuarea volatilității VUAN-ului la valori scăzute (între 2% și 3%), în marja obișnuită de evoluție a oricărui activ.
Cu toate acestea, luând în considerare și alți factori, precum ponderea titlurilor de stat în portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii de aproximativ 70%, ponderea acțiunilor în portofolii de aproximativ 22%, revenirea cursului acțiunilor pe piața de capital, buna diversificare a portofoliilor, măsurile luate de guverne pentru limitarea îmbolnăvirilor și evoluția variabilelor din modelul de regresie, putem concluziona că influența crizei COVID-19 asupra variației VUAN-ului este limitată și conjuncturală”.
