‘Trio-ul (România, Finlanda, Croaţia, n.r.) va acorda o atenţie deosebită Politicii Agricole Comune având în vedere importanţa acesteia pentru securitatea alimentară, creşterea productivităţii, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru fermieri, stabilizarea pieţelor, precum şi rolul cheie al acesteia pentru cetăţeni şi societate în ansamblu privind protejarea mediului şi adaptarea la schimbări climatice, generarea de locuri de muncă şi creştere economică, şi nu în ultimul rând menţinerea viabilităţii zonelor rurale. Din această perspectivă, bugetul PAC trebuie să fie consistent pentru a oferi soluţii adaptate şi specifice pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Reducerea decalajelor poate fi realizată prin finanţări adecvate în domeniul dezvoltării rurale, precum şi prin asigurarea unei convergenţe reale a plăţilor directe’, a spus Daea.
Potrivit unui comunicat de presă al MADR, în cadrul întâlnirii din 20 noiembrie, ministrul Petre Daea a prezentat temele legislative aflate pe agenda europeană şi stadiul acestora, subliniind priorităţile României pe domeniul agriculturii şi pescuitului. De asemenea, oficialul a precizat că PAC va pune un accent puternic pe deblocarea potenţialului în materie de cercetare, inovare, formare şi utilizare a serviciilor de consiliere, pentru a îmbunătăţi grija faţă de mediu şi climă, inclusiv prin utilizarea mai eficientă a resurselor.
În plus, Daea a subliniat importanţa colaborării la nivel politic şi de experţi tehnici pentru a obţine rezultate comune în cadrul preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (UE).
Ministrul român al Agriculturii a participat, în data de 19 noiembrie, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit), ce a avut loc în Belgia, la Bruxelles. Printre subiectele aflate pe agenda evenimentului s-a aflat Pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune post-2020 (PAC), respectiv Regulamentul privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC, precum şi Regulamentul privind organizarea comună a pieţelor (OCP) produselor agricole.
“În marja lucrărilor Consiliului din data de 19 noiembrie 2018, la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană (RPRO), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în parteneriat cu Reprezentanţa Permanentă a României la Uniunea Europeană, a organizat o întâlnire cu miniştri agriculturii din statele membre, înalţi funcţionari europeni, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai Parlamentului European. Oaspeţii au avut ocazia să afle informaţii despre seminţele româneşti şi autenticitatea produselor noastre, fiind prezentate în cadrul expoziţiei: legume şi fructe de sezon, dar şi produse din lapte şi carne, dulceţuri, zacuscă, produse din peşte, băuturi spirtoase sau vinuri din România. Recepţia, organizată în cinstea participanţilor, a fost animată de bucătari vestiţi şi somelieri care au conturat imaginea ospitalităţii pe care românii o arată ori de câte ori au ocazia peste graniţele ţării noastre. Imagini sugestive din ţara noastră au fost prezentate invitaţilor pe tot parcursul evenimentului, acest fapt stârnind interesul oficialilor europeni de a vizita România”, se arată în comunicatul ministerului de resort.
Întâlnirea de la Bruxelles face parte din lista evenimentelor premergătoare perioadei în care România va deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
Asumarea pentru o perioadă de şase luni a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este o obligaţie ce decurge din calitatea de stat membru şi presupune un efort în direcţia consolidării unei viziuni naţionale cu privire la viitorul Uniunii Europene şi creşterii capacităţii administrative necesare exercitării acestui mandat. Conform tradiţiei, în această perioadă România va organiza evenimente informale care reprezintă o oportunitate de promovare a politicilor publice.
Exercitarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene este o bună ocazie pentru MADR de a organiza o serie de acţiuni de informare şi promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, cu scopul de a face cunoscute produsele agroalimentare româneşti, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional, cu efecte favorabile în ceea ce priveşte echilibrarea balanţei comerciale agricole prin recâştigarea pieţelor externe şi nu în ultimul rând, prin creşterea competitivităţii produselor agroalimentare pe piaţa europeană.
