Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum se fac milioane cu plaja de la mare

Vremurile în care turistul venea la plajă, își punea cearșaful și se bucura de soare au apus de mult. După 1989, plajele au devenit o afacere de multe milioane de euro, controversată, însă, chiar și astăzi.

Cristian Hagi 0 comentarii

Actualizat: 14.05.2018 - 17:20

Hotelierii de pe litoralul românesc nu sunt deloc mulțumiți de modul în care sunt administrate plajele. În România, potrivit Constituției, vânzarea de plaje este interzisă, pe motiv că este un bun public de interes național. Este însă permisă, prin lege, concesiunea unor perimetre de nisip. Metoda se aplică de mai bine de zece ani, contractele putând fi încheiate și pentru un deceniu. Plajele sunt administrate de Apele Române, iar concesionari pot deveni orice firme din România, indiferent de obiectul principal de activitate. De aici și problemele: ani de-a rândul, diferite societăți comerciale, fără afaceri în turism, au licitat și au câștigat plaje, iar unii hotelieri au rămas cu buza umflată. Nu au zeci de mii de euro pentru a concesiona o plajă pe care apoi o oferă gratuit celor cazați la ei. De peste zece ani, aceștia fac lobby pentru ca statul să le concesioneze plaja din fața hotelului. Au existat chiar și miniștri care au spus că plajele trebuie administrate de Consiliul Local, nu de la București.

„De ce să licitez cu o persoană care vinde lapte?”

Problema plajelor a fost ridicată din nou, recent, de către preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Mohammad Murad, care are investiții proprii mai multe stațiuni de pe litoral. Acesta vrea ca o firmă să nu mai aibă voie să dețină mai multe plaje. „Este o chestie total anormală când o firmă obţine peste 10 plaje pe litoral. Vă dau un exemplu concret: eu fac investiţie de 25 - 30 de milioane de euro în Olimp. Vi se pare normal să licitez cu altă persoană care vinde lapte sau cu totul alt domeniu licitaţie în faţa acestui hotel ?”, a afirmat Murad într-o conferinţă de presă susținută în Mamaia. Ce nu a luat în considerare șeful FPTR este că o persoană fizică poate controla mai multe firme. Murad a mai spus că este dispus să renunțe la investiția sa din Olimp dacă nu obține plaja din fața hotelului. „Nu voi da 100.000 de euro să iau plaja de acolo. În cazul în care nu voi lua plaja de la Olimp, voi fi nevoit să blochez investiţia. Este o chestie care nu se poate explica. Iei un hotel şi plaja o ia altul şi poate face acolo fel de fel de activităţi, vi se pare normal ?”, a mai afirmat preşedintele FPTR. 100.000 de euro înseamnă circa 3% din investiția totală anunțat de Murad. Prim-vicepreşedintele FPTR, Nicolae Bucovală, a spus că hotelierii care închiriază plaja nu fac profit din această activitate. „Hotelierii oferă plaja gratuit turiştilor. Noi nu închiriem șezlonguri, nu facem profit pe plajă. Cum să dau 100 de mii de euro când eu nu am profit ?”, a spus Bucovală.

Se fac „aranjamente”

Una din modalitățile care se practică în prezent este asocierea dintre hotelieri și cei care au câștigat concesiunea. Anca Pavel Nedea, reprezentant al Organizaţiei Patronale Constanţa – Mamaia, spune că acest lucru este ilicit și trebuie să înceteze. „Atâta timp cât noi permitem asocierea, unul care vinde cai verzi pe pereţi, nu are nicio treabă cu turismul, se asociază cu un hotelaş cu câteva camere, îi dă şi aceluia bani, este vina noastră a agenţilor economici care fac asta şi ar trebui să ne ducă capul că facem rău şi că ne facem rău unii altora, câştigă licitaţia. Nu mai trebuie permisă asocierea. Punct. Asocierea este, în primul rând, o chestie ilicită. Cum permiţi tu, ca stat, să te asociezi ca să poţi să faci un aranjament pe licitaţii. Căci asta fac: nişte aranjamente. Domnule, eu nu am hotel, nu am nimic, mă asociez ca să câştig plaja. Păi nu de aceea au fost făcute legea şi caietul de sarcini. Acelea au fost făcute să zică aşa: dacă ai capacitate de primire turistică şi, ştiind că dai gratuit plaja clienţilor şi vrei să faci servicii de calitate, ai punctaj mai mare, prioritar, chiar decât unul care vine şi flutură mulţi bani. Că acela de aceea flutură mulţi bani că după aceea şi-i scoate, pe spinarea cui, a clientului, a turistului care-i foarte fericit să mai vină în România, de aceea zice apoi că se duce în Bulgaria. Nu, trebuie să câştige cei care au interes”, spune ea.

O afacere de circa 40 de milioane de euro

Plajele sunt însă o afacere, și încă una foarte profitabilă. Una de cel puțin 40 de milioane de euro, potrivit calculelor realizate de România liberă anii trecuți. Din suma aceasta, statul încasează, în calitate de concesionar, mai puțin de 10%. Printre firme se găsesc și unele care nu au nicio legătură cu marea, litoralul sau turismul, în general. De-a lungul timpului, plajele au fost concesionate de companii care au ca obiect de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, activități de editare a ziarelor, manipularea mărfurilor în port, publicitate, comerț de piese pentru autovehicule, activități de arhitectură, întreținere și reparare autovehicule. Au și hotelierii dreptatea lor: firmele aceste nu vor decât să-și maximizeze profitul, iar oamenii care vin pe litoral trebuie să plătească și pentru hotel, și pentru plajă. Bulgaria, cu complexurile sale all-inclusive, cu plaje incluse, la prețuri accesibile, este și va rămâne, în condițiile acestea, un concurent redutabil.

Comentarii

loading...