Piața energiei electrice din UE se va schimba în 2023. Un proiect al Comisiei Europene, aflat în dezbatere în acest moment, vizează schimbarea modului de calcul al costului energiei electrice pentru a proteja consumatorii de volatilitatea pieței pe termen scurt.
De asemenea, UE vrea să accelereze instalarea de noi unități de producție de „energie verde” pentru a-și atinge obiectivul de zero emisii nete până în 2030. În ciuda situației globale dificile, în 2022, capacitatea de energie regenerabilă a crescut la nivel mondial, dar Europa este încă în urma Asiei.
La sfârșitul anului 2022, capacitatea globală de producție de energie regenerabilă se ridica la 3372 GW. Energia hidroelectrică regenerabilă a reprezentat cea mai mare parte din totalul global, cu o capacitate de 1256 GW, arată cel mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA). Capacitatea de producție din surse regenerabile a crescut cu 295 GW (+9,6%) în 2022. Energia solară a continuat să conducă expansiunea capacității de producție, cu o creștere masivă de 192 GW (+22%), urmată de energia eoliană cu 75 GW (+9%).
Asia a reprezentat din nou aproximativ 60% din noile capacități de producție în 2022, mărindu-și producția de energie din surse regenerabile cu 174,9 GW pentru a ajunge la 1,63 TW (48% din totalul global). O mare parte din această creștere a avut loc în China (+141 GW). Capacitatea de producție din Europa și America de Nord a crescut cu 57,3 GW (+8,8%) și, respectiv, 29,1 GW (+6,3%).
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea de producție a energiei regenerabile a crescut de la 337 GW în 2013 la peste 569 GW în 2022. Potrivit raportului, în aceeași perioadă, capacitatea de producție a României a crescut cu doar 1,04 GW, ajungând la un total de peste 11 GW. În acest context, cea mai recentă știre potrivit căreia Hidroelectrica – cea mai mare companie producătoare de energie din România – a semnat un joint-venture cu compania Masdar pentru a dezvolta proiecte solare și eoliene offshore plutitoare cu o capacitate de 2 GW, este o veste bună.
În următorii câțiva ani, toate modelele de sisteme energetice prevăd o creștere dramatică a cererii de energie electrică pentru a atinge obiectivul net-zero al UE, potrivit unei analize Bruegel. Deoarece părți substanțiale din cererea de încălzire, transport și industrie vor trebui electrificate, cererea de energie electrică va ajunge la 4900-6500 TWh în 2050, față de 2800 TWh în 2020. Dar recenta criză energetică impune anumite măsuri pentru a proteja consumatorii și a evita creșterea necontrolată a prețurilor, ca în ultimii doi ani.
Configurarea pieței energiei electrice este o problemă politică centrală în 2023. Întrucât consumatorii de energie electrică se confruntă cu costuri record ale energiei, UE a promis să abordeze aceste probleme prin modificări ale structurii pieței. Cel mai recent proiect al Comisiei Europene, aflat în prezent în dezbatere, urmărește să schimbe situația actuală prin încurajarea contractelor pe termen lung, pentru a decupla prețurile de consum de volatilitatea pe termen scurt de pe piețele spot și reducerea influenței prețului gazelor naturale asupra prețurilor energiei electrice.
Investitorii așteaptă, de asemenea, noile reglementări ale UE privind piața energiei pentru a înțelege ce riscuri sunt atenuate, ce riscuri noi ar putea apărea pe piață și cum va fi impulsionată producția de energie verde. Însă un lucru este foarte clar. Cererea de energie electrică este în creștere, iar capacitățile actuale de producție vor trebui să se dezvolte într-un ritm mai accelerat decât în prezent pentru a face față acestei creșteri, ceea ce va declanșa și un val de investiții.
