Demnitarul spune că a trimis deja spre avizare un proiect de ordonanţă de urgenţă, ce prevede că aceia care îi angajează pe şomeri, persoanele ce trăiesc din ajutoare sociale, tinerii absolvenţi sau pe cei aflaţi aproape de vârsta de pensionare vor primi de la stat 500 de euro lunar.
„Statul va plăti 2.250 de lei, echivalentul a 500 de euro, lunar, angajatorilor ce încadrează şomeri şi beneficiari de ajutor social, pentru fiecare dintre aceste persoane, pentru până la 5 ani, în funcţie de categoria din care fac parte viitorii angajaţi.
Sumele vor fi oferite la angajarea tinerilor absolvenţi a oricărei forme de învăţământ: şcoli profesionale, învăţământ gimnazial sau liceal, tineri greu angajabili, marginalizaţi, ucenici, indiferent de vârstă, stagiari, adică absolvenţi de studii superioare, persoane cu handicap şi care sunt în prag de pensionare“, a spus Olguţa Vasilescu.
Ministrul Muncii susţine că angajatorii sunt astfel încurajaţi să dea salarii mai mari decât banii oferiţi de stat şi speră că aşa se va stopa exodul forţei de muncă din mediul privat la instituţiile şi la companiile de stat.
Încă nu se schimbă paradigma
„Nu am înţeles de ce spune (n.n.: Olguţa Vasilescu) că schimbă paradigma, că nu mai susţine asistaţii sociali şi şomerii, ci susţine angajatorul. Schimbi paradigma când schimbi legea şi spui că nu-i mai plăteşti şomajul celui ce a refuzat două locuri de muncă sau nu mai plăteşti ajutoare sociale celor care sunt apţi de muncă”, spune Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).
Aşadar, avem o mulţime de tineri apţi de muncă. Stau în şomaj pe banii contribuabilului, refuză locurile de muncă de pe piaţă, mai şi muncesc la negru şi o fac şi după ce ies din perioada legală de şomaj. Cum ieşim din această situaţie?
În două feluri, a spus Jianu, pentru că “trebuie schimbată legea. Ai refuzat două locuri de muncă? Nu mai primeşti nici o subvenţie”. În al doilea rând, agenţiile judeţene (AJOFM) trebuie “efectiv transformate în agenţii de ocupare a forţei de muncă, nu de plăţi de protecţie socială şi şomaj”, spune expertul.
Jianu, care a fost ministrul pentru Mediul de Afaceri în Cabinetul Grindeanu, a explicat cum funcţionează în prezent lucrurile. “Acum, te duci la ghişeu şi primeşti nişte bani. Poate că ar fi interesant să vedem şi cine sunt beneficiarii cursurilor de formare profesională. Ce firme, ce organizaţii, cine primeşte bani să facă cursurile ş.a.m.d.”, a atenţionat fostul demnitar.
„Nu am văzut”, spune acesta, “o atitudine proactivă. Ar trebui schimbări din partea Guvernului şi a Ministerului Muncii. Introducerea indicatorilor de performanţă ar fi un lucru bun”.
Este vorba despre fonduri europene, pe POCU
Dacă totuşi statul îşi va constitui astfel un buffer, din aceşti bani, pe care va decide să-i plătească odată la trei-şase luni, s-ar putea să apară probleme financiare la angajatori. Aceştia îşi fac nişte calcule de business care sunt date peste cap de întârzierea plăţilor.
„Cu siguranţă”, spune Jianu, atrăgând atenţia că “este vorba totuşi despre fonduri europene, deci aici nu ar fi probleme. Doamna Vasilescu nu a explicat chestiunea aceasta, nu ştiu dacă a omis-o voit sau nu, dar este vorba despre fonduri europene”. Acesta este un fapt nou. „România liberă“ l-a rugat pe Jianu să clarifice despre ce bani europeni este vorba.
„Era clar că este vorba despre fonduri europene, din momentul în care a explicat cui i se adresează schema, pentru că este vorba despre nişte categorii profesionale care sunt definite în POCU (Programul Operaţional Capital Uman) (n.n.: fostul POSDRU). Cofinanţarea statului român este între 5% şi 10%”, a explicat pentru RL Florin Jianu.
Cum funcţionează sistemul? “Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă aplică la un proiect, ca orice beneficiar. Proiectul mă gândesc că are o valoare între 50 şi 100 de milioane de euro”, a detaliat Jianu.
Nu este singura schemă de finanţare pe POCU
Ministerul Muncii, prin agenţiile de ocupare, mai derulează alte câteva scheme, a explicat preşedintele CNIPMMR. Exista o schemă pentru tinerii absolvenţi, o alta pentru reinserţia şomerilor ş.a.m.d.. “Mi-aş dori să văd care este eficacitatea acestor scheme şi să plecăm de la realitate. Nu dacă ele, în sine, conceptual, au fost bune, ci dacă au fost aplicate aşa cum trebuie de agenţiile judeţene (AJOFM) şi dacă banii au ajuns efectiv la întreprinzători”, a subliniat expertul.
„De exemplu, eu acum vin de la Slobozia, unde o doamnă mi-a spus că aşteaptă de un an şi jumătate plata subvenţiei pe nişte scheme de ucenicie şi că până la urmă o să dea în judecată statul”, a spus acesta.
Lucrurile stau puţin altfel decât au fost prezentate oficial. Mecanismul a fost prezentat ca o subvenţie pentru angajator. “Nu este pentru angajator, ci pentru salariu. Angajatorul nu are nimic de-a face. El plăteşte salariul, după care merge, pe baza statului de plată, şi îşi decontează la AJOFM o parte din salariul pe care l-a dat”, a detaliat Jianu.
Apare deci problema acelui buffer artificial. Cum se primesc deci banii? „Banii se primesc într-o perioadă de timp, probabil între şase şi 12 luni. Nu s-a explicat dacă se face plata lunar, la trei luni, ori la şase luni. Ar trebui să se facă lunar“, opinează fostul demnitar.
Pe de altă parte, inspecţiile muncii nu ar mai trebui şi ele să facă controale tematice la angajatorii de tipul celor din Construcţii, predispuşi să plătească zilieri la negru?
„În primul rând”, a spus pentru „România liberă“ Florin Jianu, „aş folosi funcţia de informare, să explici şi să îndrumi angajatorii, apoi prevenţia şi de-abia ulterior controlul. Nu-i ajuţi cu absolut nimic aplicând direct amenzi. La cei mici, te duci în control şi dai amendă, dar, săracii, nu ştiu nimic, la câte schimbări sunt. Problema e că acum însă nici nu mai găseşti oameni să-i angajezi. Sunt cam mulţi la stat“.
