Ce face tehnologia 5G? Întrebarea este pe buzele tuturor. 5G, succesoarea tehnologiei 4G, este numele generației a cincea de tehnologie pentru rețelele celulare fără fir, care prevede viteze de până la 20 GB/s. Aceasta a fost demonstrată doar la unde milimetrice, cu frecvență de peste 15 GHz.
Cel mai recent standard 3GPP include orice rețea ce utilizează software-ul NR (New Radio), ce poate include frecvențe mai mici, de 600 Mhz – 6 Ghz, dar vitezele în aceste frecvențe sunt inferioare faţă de cele din sistemele noi 4G, estimate ca fiind cu 15% – 50% mai rapide.
Serviciile 5G există deja în România. Trei mari operatori au oferte comerciale cu transfer de date 5G.
În ordinea anunțării, aceștia sunt Vodafone, Digi și Orange. Vodafone e prima rețea 5G din România, din 15 mai 2019, oferind prin rețeaua proprie, Supernet 5G, servicii comerciale. Însă, pentru un utilizator de Internet mobil tipic, firmă sau persoană fizică, 4G e arhisuficient. Vitezele sunt foarte bune.
Ce ştiu să facă reţelele 5G
Probabil că doar gamerii pot fi interesaţi să se mişte şi mai repede decât e posibil în 4G, iar pe calculatoarele lor preparate special, cu procesoare mari, tastaturi şi mouse-uri pline de shortcut-uri şi twix-uri de neimaginat de către un utilizator de linie, aceştia folosesc oricum Internetul prin fibră optică.
Marele clue al 5G e aşa-numitul IoT (Internet of Things), care permite ca, datorită vitezelor foarte mari de transfer de date, să se poată face by remote operaţiuni altfel imposibile. O operaţie pe cord deschis ar putea fi efectuată cu chirurgul by remote.
Dar să poată fi posibil transferul de viruşi sau citirea, din minţile oamenilor, a datelor personale ale acestora, e imposibil. Mai apoi, este greu de înţeles de ce cred cu tărie aceasta oameni care au smartphone-uri 4G, care sunt adevărate colectoare de date personale, pe care utilizatorii le oferă by default.
Şi mai greu de înţeles este de ce acelaşi utilizator deţine un smartphone Huawei (despre firmă se afirmă, dar nu s-a putut demonstra, că ar fi un fel de divizie IT&C a servicilor secrete chineze), cu care, teoretic, China ar putea colecta datele utilizatorilor, în schimb se tem de relele pe care le-ar putea face tehnologia 5G.
Nebunia cu reţelele 5G nu a proliferat numai în România. În UK, cel puţin 20 de antene de telefonie mobilă au fost incendiate sau vandalizate, din Liverpool până în West Midlands. În Bulgaria, spune DW, campania „Stop 5G Bulgaria”, lansată de Martin Mihailov, a strâns rapid zeci de mii de semnături online.
Riscurile reţelelor 5G sunt chinezeşti
China foloseşte o largă paletă de dezinformări dintre cele mai felurite pentru a escamota adevăratele riscuri ale reţelelor 5G. Rețelele de telecomunicații sunt toate concepute ca să permită interceptarea convorbirilor telefonice, explică LawFareBlog.com, a scris deja România liberă.
Cerințele impun efectiv ca operatorul să aibă echipamente cu supraveghere, pentru a răspunde solicitărilor guvernamentale. Guvernul grec s-a confruntat cu aceasta, când nişte necunoscuţi au compromis rețeaua din Atena, pentru a spiona oficialii.
Companiile telecom și țările ce-și modernizează rețelele trebuie să ia în considerare riscul interceptării. Problema nu e însă atât interceptarea, ci statul care o face. E democratic acesta? La ce foloseşte comunicaţiile monitorizate?
„Codul-sursă folosit de Huawei, ca şi restul celor rulate în lume, e un coșmar: complex, scris nesigur, folosind limbi nesigure.” Centrul de Evaluare a Securității Cibernetice (UK)
Un semnal contradictoriu a venit recent, în privinţa unui compromis făcut de Washington cu Beijing, dar lucrurile sunt încă neclare.
SUA & aliații probabil că se vor decide, după scandalul Covid-19, să nu apeleze la Huawei 5G. Sunt trei opțiuni: utilizarea echipamentelor Huawei, interzicerea sau, pur și simplu, nerealizarea upgrade-ului 5G.
Centrul de Evaluare a Securității Cibernetice (UK) a lansat un raport ce afirmă că evitarea riscurilor e imposibilă. Codul-sursă Huawei, ca şi restul celor rulate în lume, e un coșmar: complex, scris nesigur, în limbi nesigure.
Scara și complexitatea sa fac imposibilă analiza de bug-uri. Sabotajul poate fi mascat și e foarte greu detectabil, chiar și când cineva are codul-sursă şi oricum poate fi categorisit ca simplă greșeală.
Şi dacă UK ar putea inspecta complet codul, ca să știe că e lipsit de sabotaj, pașii ce transformă codul-sursă în ceva ce rulează sunt imposibil de făcut.
De fiecare dată când e construit, produce ceva diferit, astfel că nu există nici o modalitate de a fi sigur că acel cod final, de pe un dispozitiv, e același cu cel ce a trecut inspecția pe alt dispozitiv.
5G în România şi alte state
România: A fost adoptată o strategie guvernamentală şi un memorandul secret cu SUA. Chiar dacă Orange, Vodafone şi Digi au propriile reţele 5G, lansarea oficială, anul acesta, întârzie.
Albania: Nu are conexiuni 5G. Frecvențele necesare sunt supraaglomerate. La ele, au acces doar Telekom și Vodafone Albania, care a optat pentru componente Huawei, atrăgând criticile Ambasadei SUA la Tirana. Proiectul a fost oprit în decembrie.
Bosnia: Nu are conexiuni 5G. 4G a fost introdus acum un an, pe Mtel, HT Eronet și BH Telekom. Bulgaria: Licitaţia ar avea loc în iulie. Ca şi România, Bulgaria nu a exclus din calcule Huawei.
Grecia ar introduce 5G anul acesta. Frecvenţele vor fi scoase la licitaţie la finalul 2020. În martie, Atena a acordat suedezilor de la Ericsson dreptul exclusiv de a construi rețeaua 5G, via Cosmote.
Croaţia: Anul acesta, Regiunea Osijek a devenit prima complet acoperită 5G. Discuţii despre problemele de securitate privind Huawei au existat. Zagrebul nu i-a exclus explicit pe chinezi.
