Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mugur Isărescu propune o alternativă la legea privind plafonarea dobânzilor

Ce dobânzi vrea BNR pentru creditele românilor

Share

Serban Buscu 0 comentarii

Actualizat: 19.04.2018 - 15:55

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, transmite că plafonarea dobânzilor în varianta propusă de senatorul Daniel Zamfir pune în pericol siguranța financiară a României. Într-un document remis senatorilor din Comisia economică, oficialul BNR vine, în premieră, și cu o propunere concretă în ceea ce privește plafonarea costului creditelor. 

 Guvernatorul BNR ia ca exemplu țările în care plafoanele de dobândă se aplică deja și vine cu o propunere de metodologie mult mai elaborată decât cea a senatorului Zamfir. Varianta BNR presupune stabilirea unor plafoane pentru fiecare tip de credit și pentru fiecare monedă. Aceste plafoane se vor referi nu la dobânda simplă, așa cum spune actualul proiect de lege, ci la Dobânda Anuală Efectivă, respectiv costul total al creditului. În varianta BNR, plafoanele ar urma să fie stabilite trimestrial, în funcție de indicatori calculați chiar de către banca centrală. 

«În al patrulea rând, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAEpublicate de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior, diferenţiaţi în funcţie de moneda de  denominare a creditului şi tipul creditului“, transmite banca centrală.

Preluând modelul francez, pe care îl prezintă şi într-o anexă a secrisorii transmise senatorilor, BNR propune ca plafoanele să fie stabilite în funcţie de dobânzile medii. 

„Plafoanele determinate presupun aplicarea unor coeficienţi asupra nivelului dobânzii anuale efective medii publicate de BNR pentru creditele de consum şi creditele pentru locuinţe. Coeficienţii aplicaţi au fost selectaţi prin observarea valorii maxime a raportului dintre percentila 95 a distribuţiei ratei DAE pentru creditele nou acordate trimestrial şi rata medie a DAE publicată de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior observaţiei. Perioada analizată este iunie 2015-decembrie 2017 (pentru care există date individuale disponibile asupra DAE în cadrul Centralei Riscului de Credit). Coeficienţii rezultaţi au fost rotunjiţi, valorile acestora fiind de: 1,5 (în cazul creditelor de consum garantate), 1,65 (în cazul creditelor de consum negarantate, inclusiv credite de tip descoperit de cont), 1,8 (în cazul creditelor pentru locuinţe) şi 4 (în cazul creditelor de tipul cardurilor de credit)» , arată BNR.

Dobânzi de maximum 41% pentru cardurile de credit în lei

 


Rezultatul acestor calcule, detaliate de BNR, este un plafon care variază între o DAE de 8,69% pe an pentru creditele de locuinţă şi 40,96% pe an pentru cardurile de credit în lei. Pentru finanţările în valută, plafoanele ar fi între 6,57% la credite de consum garantate şi 17,52% pentru cardurile de credit.

Varianta prezentată de Daniel Zamfir în legea adoptată deja de Senat propune o dobândă maximă pentru creditele ipotecare egală cu de 2,5 ori dobânda legală a BNR (ceea ce ar însemna un plafon de 6,25%) şi de 18% pentru creditele de consum. Legea lui Zamfir nu diferenţiază pe tipuri de credite şi se referă strict la finanţările în lei.  

Comentarii

loading...