Ziua de marți a venit cu scăderea prețului petrolului pe piețele internaționale, pe fondul zvonurilor că urmează o recesiune economică ce ar putea afecta toată lumea.
Preţul petrolului a scăzut marţi, afectat de îngrijorările cu privire la încetinirea economiei mondiale, chiar dacă noi perturbări pe partea de aprovizionare fac ca situaţia pe piaţă să rămână una tensionată, transmite Reuters.
În jurul orei 13:15 GMT, cotaţiile futures la ţiţeiul american erau în scădere cu 3,3%, până la 104,81 dolari per baril, în timp ce în cazul ţiţeiului Brent cotaţiile au scăzut cu 4,1% până la 108,86 dolari per baril.
Cotaţia ţiţeiului este afectată de îngrijorările cu privire la o recesiune mondială, iar această situaţie a continuat marţi după ce Banca Angliei a apreciat că perspectivele pentru economia mondială „s-au deteriorat în mod semnificativ”, după ce explozia preţurilor la materiile prime a alimentat inflaţia, ceea ce reprezintă un nou risc pentru încetinirea economiei mondiale în lunile următoare.
În plus, datele privind indicatorul PMI pentru zona euro, publicat marţi, arată că acesta a scăzut în luna iunie la ce mai redusă valoare din ultimele 16 luni, ceea ce sugerează că zona euro a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 0,2%, conform agerpres.ro.
Scăderea prețului petrolului ar putea continua, conform analiștilor de la Citigroup până la chiar 65 de dolari per baril la finele anului
În aceste condiţii, analiştii de la Citigroup au avertizat că preţul barilului de petrol ar putea coborî până la 65 de dolari la finele anului, fiind posibil să scadă până la 45 de dolari per baril la finele lui 2023, dacă recesiunea va afecta cererea de ţiţei. „Datele istorice sugerează că cererea de petrol devine negativă numai în cele mai grave recesiuni globale. Însă preţul petrolului scade în toate recesiunile”, subliniază analiştii de la Citi.
Cu toate acestea, scăderea cotaţiilor a fost limitată marţi de informaţiile că lucrătorii de pe platformele petroliere offshore din Norvegia au început o grevă care, începând de miercuri, ar urma să reducă producţia de petrol cu 130.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 6,5% din producţia de petrol a Norvegiei.
În plus, deşi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, reuniţi sub umbrela OPEC+, a confirmat săptămâna trecută planul anunţat anterior privind o majorare modestă a producţiei în luna august, grupul a avut dificultăţi în trecut în a-şi respecta promisiunile.
„Producătorii din cadrul OPEC+ au capacităţi limitate pentru a majora semnificativ producţia şi deci nu sunt în măsură să vină în sprijinul pieţei. Producţia OPEC a scăzut în luna iunie iar majoritatea statelor membre nu au putut să îşi atingă ţintele de producţie”, susţin analiştii de la ING.
Aceasta nu înseamnă că presiunea politică asupra membrilor OPEC să majoreze producţia va înceta. Premierul britanic Boris Johnson a cerut cartelului să majoreze mai agresiv producţia de ţiţei iar preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să viziteze Orientul Mijociu la finele acestei luni iar preţurile la energie ar urma să fie unul dintre subiectele de pe agenda discuţiilor.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
