Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat recent că Guvernul are în lucru un mecanism de amnistie fiscală.

Ce ar putea să însemne noua amnistie fiscală anunţată de Guvern

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat recent că Guvernul are în lucru un mecanism de amnistie fiscală. Demnitarul arată însă că de-abia de acum înainte urmează să se discute aceste lucruri la nivelul coaliției PSD-ALDE și al Guvernului.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 12.07.2018 - 13:04

Experții consultați de „România liberă“ spun că amnistia este un instrument de albire a banilor proveniți din paradisurile fiscale, folosit adesea de guverne.

„Ideea amnistiilor fiscale nu este nouă”, a spus, pentru „România liberă“, Dan Schwartz, managing partner RSM România. “Amnistiile fiscale au fost practicate şi în alte jurisdicţii, în special în perioada din timpul şi de după criza financiară din anii 2006 – 2008”, explică Schwartz.

Astfel, pentru aceasta amnistiile fiscale “au fost folosite de diverse guverne drept instrumente care ar fi putut fi folositoare pentru colectarea unor sume suplimentare din impozitele şi taxele la bugetele statelor respective, aferente unor venituri nedeclarate sau subdeclarate sau pur şi simplu transferate în alte jurisdicţii”.

Au fost diverse tipuri de amnistii, a detaliat expertul. Unor actori economici li s-a spus: “Dacă aduceţi în ţară sumele pe care le-aţi depozitat în afara ţării, în paradisuri fiscale sau în alte zone, atunci, pe sumele respective, nu veţi plăti taxe şi nici nu veţi fi obligaţi să le declaraţi şi să le impozitaţi”.

 

Legal şi transparent

Dar aceste lucruri nu se petrec oricum, ci în anumite condiţii clar stabilite legal şi transparent. De exemplu, numai dacă firmele acceptă plata unui anumit procent din banii respectivi. De obicei, este vorba despre un cuantum de 5% sau 10% din aceste sume. “Plătiţi şi nimeni nu mai pune nici o întrebare referitoare la acele venituri” – li se spune companiilor vizate.

Este o formă de de-offshore-izare, aşa cum o numeşte fostul secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice, Gabriel Biriş. “În Italia”, detaliază Dan Schwartz, “a mai existat o prevedere, care spunea că aceia care se vor ocupa de colectarea acestor sume nu vor fi cei de la agenţia naţională de colectare a veniturilor bugetului statului, ci experţii, cum suntem noi”.

 

Soluţia italiană

Consultanţii fiscali, avocaţii fiscalişti care vor întocmi documentaţiile, spunea aşadar regula stabilită în Italia, “se vor ocupa după aceea de efectuarea plăţilor şi nu vor fi obligaţi să dea informaţiile referitoare la plătitorii acelor impozite”, a spus Schwartz.

„România liberă“ a scris de-a lungul timpului despre chestiunea sumelor de bani uriaşe ascunse în paradisurile fiscale de afaceriştii de top, dar şi de diferite alte categorii de contribuabili care încearcă astfel să se optimizeze fiscal.

Se pot cunoaşte cu exactitate aceste sume de bani palmate în offshore-uri? “Nu se poate şti cu exactitate care sunt aceste sume depozitate în offshore şi alte zone”, explică managing partnerul RSM România, adăugând că “se poate estima, se poate presupune acest lucru. Personal, nu cred că există vreun stat care ştie cu exactitate care sunt sumele depozitate“.

“Şi în Marea Britanie a fost o amnistie fiscală. Au fost stabilite limite de timp şi de sume de bani pentru care amnistia funcţionează. Şi în Germania s-a făcut ceva de genul acesta”, spune Dan Schwartz.

 

Riscurile amnistiei

Schwartz atrage atenţia că “toate aceste amnistii nu au fost făcute de guvernele altor ţări cu titlu de continuitate, adică nimeni nu a spus că o dată la trei ani se dă o amnistie fiscală”.

“Dacă cineva face această greşeală”, a spus expertul, “atunci contribuabilii incorecţi pur şi simplu vor folosi toate mijloacele pentru a nu declara impozitele şi taxele, ştiind că odată la doi-trei ani intervine amnistia”. Îşi fac calcule de business, se optimizează fiscal.

România a mai avut astfel de amnistii fiscale? Da, “au fost deja cel puţin două amnistii fiscale în ultimii cinci-şase ani, despre care eu îmi amintesc”, spune reprezentantul RSM România.

Una a fost cea referitoare la contribuţiile sociale aferente muncii independente, reclasificate de organele fiscale drept muncă dependentă. Condiţiile de dependenţă erau impuse prin norme, nu prin lege şi era o chestiune discutabilă.

O altă amnistie a avut loc anul trecut, detaliază Dan Schwartz. De data aceasta, a fost vorba despre cei ce au făcut afaceri imobiliare pe persoană fizică şi nu au plătit impozit pe profit rezultat dintr-o activitate economică.

Cei vizaţi au plătit impozit pe venitul personal la nivelul stabilit de nivelul reglementării impozitului pe venit, adică într-o cotă mult mai mică decât cota de 16% impozit pe profit.

 

Amnistia ritmică, o eroare

“O nouă amnistie deja mă duce cu gândul la ce spuneam mai devreme: sunt persoane care gândesc probabil în termeni de aşteptare a amnistiei”, atrage atenţia Schwartz.

Aşadar, o astfel de amnistie ar duce la riscul ca “persoane incorecte, indiferent dacă au sau nu legături politice, să nu îşi plătească taxele. Riscul acesta se concretizează în termeni de piaţă, în crearea unei poziţii preferenţiale pentru aceste persoane, din punct de vedere al concurenţei”.

“Taxele sunt un cost pentru orice business. Cei ce nu le plătesc au costuri mai mici şi pot să fie mai competitivi pe piaţă. Pe de altă parte, amnistiile fiscale repetate creează în rândul tuturor contribuabililor neîncredere în sistemul fiscal şi scăderea dorinţei de conformare voluntară”, spune expertul.

“Deşi are ca scop colectarea dărilor la veniturile nedeclarate la bugetul statului, se poate întoarce împotriva statelor care folosesc mereu această metodă”, a atenţionat Dan Schwartz pentru „România liberă“.

Comentarii

loading...