Mai departe, lucrurile pot fi etichetate, în funcție de interese, fie ca o dovadă de patriotism economic („iată, ne luăm înapoi o parte din companiile valoroase”), fie ca un „business” prin care niște băieți deștepți vând proștilor („statul”) niște active la preț supraevaluat.
În acest moment, în portofoliul FP, pachetul de 20% din acțiunile Hidroelectrica este evaluat la 760 milioane de euro, ceea ce înseamnă că întreaga companie ar face 3,8 miliarde de euro. Cât de departe de acest nivel ar fi considerată achiziția acțiunilor Hidroelectrica una reușită?
Să ne gândim, de pildă, ce s-a întâmplat în momentul în care Fondul Proprietatea și-a lichidat deținerile la Transgaz, Conpet, Romgaz, Transelectrica. De fiecare dată când la Bursă (vorbim despre companii listate) s-a aflat că urmează un astfel de plasament, prețurile au luat-o
în jos cu voioșie.
De pildă, la Romgaz, ultima tranzacție cu deținerile FP listate la Bursă, de la valori de 36 lei/acțiune, cotațiile au scăzut accelerat până la 21 lei/acțiune pentru a-și reveni ulterior din nou la 36 lei după transferul acțiunilor, o evoluție simetrică ce s-a petrecut în mai puțin de 3 ani.
Se are în vedere un discount semnificativ
Toți investitorii interesați de achiziția deținerilor Fondului Proprietatea știu că fondurile de investiții din acționariatul FP presează pentru o lichidare cât mai rapidă a deținerilor și țintesc, prin urmare, un discount semnificativ. Pe care îl și obțin, cum s-a întâmplat până acum.
O singură excepție: a existat o situație în care FP și-a vândut deținerile la Electrica la un preț apropiat de cel la care erau prinse acestea în contabilitatea Fondului, dar atunci cumpărătorul a fost chiar compania de stat (tranzacția dintre Electrica și FP s-a derulat la sfârșitul anului 2017). Din acest punct de vedere, ar fi de urmărit cu maxim interes cum se finalizează negocierile dintre stat și FP la Hidroelectrica, iar orizontul de așteptare setat de managerii Fondului nu este de bun augur pentru bugetul public.
Întrebat recent la o conferință de presă despre disponibilitatea ca Fondul să renunțe la pușculița de dividende de la Hidroelectrica, Johan Meyer, managerul FP, citat de financialintelligence.ro, a spus că „pe de o parte, este obligaţia noastră să creăm valoare pentru acţionari şi în prezent, da, gene-
rează dividende, dar dacă cineva ar fi dispus să plătească să zicem de două ori valoarea la care am listat-o în portofoliul nostru, noi, ca manageri de portofoliu, nu ne-am face treaba dacă nu analizăm oferta şi sigur ar fi la latitudinea noastră şi a acţionarilor ce să facem cu banii primiţi: să-i distribuim, să-i investim sau să-i reinvestească ei sau să-i reinvestim în numele lor”.
O variantă pesimistă pentru stat
Or, referirea la un preț dublu față de cel la care acțiunile sunt prinse în contabilitatea Fondului nu e deloc optimistă pentru stat.
Știm, cu siguranță, că acest reper ar putea fi avansat doar pentru a le face viața mai ușoară celor care semnează din partea statului („vai cât s-au bătut pentru banul public, au reușit să o scoată la numai 1,5 ori valoarea din portofoliul FP”), dar să nu pierdem din vedere pădurea din cauza copacilor. De fiecare dată când FP și-a vândut în mod transparent deținerile, prin Bursă, prețul obținut a avut un discount apreciabil față de valoarea din portofoliul acestuia. Iar managerii FP știu, la rândul lor, că dacă nu vând statului pachetul de 20% deținut la Hidroelectrica înainte de listarea companiei, programată pentru 2019, vor suportă un discount semnificativ raportat la cotațiile din piață dacă o fac după. Așa că spațiu de manevră pentru o negociere reușită din partea statului ar tot fi.
În acest an, Hidroelectrica a înregistrat după primul semestru un profit net de 962 milioane de lei la venituri din exploatare de aproape două miliarde lei. Pentru 2017 compania a plătit acţionarilor dividende în valoare de 1,13 miliarde de lei.
