Din ce înțeleg eu din discuția cu Asociația Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR), marea majoritate, dacă nu toate cele şapte societăți de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condițiile li se par excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câștig inexistent. 7,25 milioane de persoane ar avea de suferit“, a spus Lazea.
„Nu am să fac precum colegii de la BNR“, a reacţionat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. „I-am rugat de trei ori, nu neapărat consecutiv, dar de trei ori, ultima oară la ultimul CNSM, să înceteze cu o astfel de abordare, în a-şi exprima punctul de vedere, altul decât, să spunem, al BNR“, a detaliat Teodorovici.
„Să ştim măcar clar. Oricine din BNR prezintă un punct de vedere pe pagina personală de Facebook, pe orice, în orice zonă, să ştim exact dacă este punctul de vedere al BNR. Eu nu cred că domnul economist Lazea a reprezentat punctul de vedere al Băncii Naţionale vizavi de Pilonul II de pensii“, a opinat demnitarul.
Bursa, afectată
Efectele Ordonanței de Urgență nr. 114/2018 ar putea să inverseze procesul de atingere de către Bursă a statutului de piață emergentă, fiind afectate investițiile, pensiile și finanțarea Guvernului, a mai adăugat Lazea. Dar care este legătura dintre fondurile de pensii private obligatorii şi statutul de piaţă emergentă al Bursei de Valori Bucureşti?
Liviu Moldovan, analist pieţe de capital, confirmă că „vor fi probleme de scăderi abrupte la Bursă, clar. Dacă se va reuşi uciderea Pilonului II, va fi un impact extrem de negativ pe Bursă“.
De ce va apărea acest impact extrem de negativ? „Dat fiind faptul că va dispărea principalul cumpărător, care în fiecare lună se duce la «magazin» şi se aprovizionează“, spune Moldovan.
Cumpărătorul societate de administrare pe Pilonul II are o structură variată a achiziţiilor pe care le face – explică expertul. Astfel, companiile de fonduri de pensii administrate privat „nu intră doar pe o singură acţiune sau pe un anumit sector, ci cu diferite ponderi pe întreaga paletă de sectoare de activitate de la Bursa de Valori”.
Aceasta „spre deosebire de Fondul X, din străinătate, care poate să fie interesat doar de sectorul bancar, ori de cel energetic, ori de telecomunicaţii“, a explicat Liviu Moldovan pentru „România liberă“.
Alternativă: Pilonul III de pensii private facultative
Să presupunem că dispare Pilonul II. Cum poţi continua să ai o sursă alternativă de pensie suplimentară dacă acest lucru se va întâmpla? „Cine va dori în continuare să contribuie va putea să o facă prin Pilonul III de pensii private facultative. Dar vor fi mult mai puţini cei care vor face acest lucru“, arată Moldovan.
Ar mai putea exista o problemă – adaugă specialistul – dar e greu de cuantificat acum dimensiunea acesteia: finanţarea deficitului bugetar. Fondurile de pensii, în afară de achiziţiile pe care le fac pe Bursa de Valori, mai împrumută şi statul român, cumpărând titluri de stat emise de acesta pentru piaţa internă. Ponderea acestor titluri de stat în investiţiile pe care le fac firmele de pe Pilonul II este undeva la 60% din totalul activelor fondurilor de pensii.
Directorul general al BCR Pensii, care gestionează pensiile private a peste 638.000 de români, a anunţat că analizează impactul OUG 114 asupra propriului plan de afaceri, „dar nu suntem în situația de a fi luat o decizie“. „Numărul celor care au solicitat până acum să-și transfere contribuțiile viitoare la Pilonul public de pensii este nesemnificativ“, a declarat Radu Cră-
ciun pentru HotNews.
Mai este o lună şi jumătate
Până la începutul lunii aprilie, administratorii (implicit acţionarii acestora) vor trebui să comunice auditorilor dacă vor mai lucra în România. Radu Crăciun a declarat pentru Economica.net că OUG 114, prin condiţiile sale, impune o regândire a planului de afaceri, deoarece, prin noile rectificări legislative, rata de rentabilitate a capitalurilor în acest domeniu scade la nivelul unui titlu de stat.
61%reprezintă ponderea investiţiilor făcute de societăţile de pe Pilonul II în titlurile de stat.
„Condiţiile impuse de OUG 114/2018 sunt oneroase. Cerinţele de capital impuse de această ordonanţă duc la o regândire a întregului plan de afaceri. Condiţiile impuse de lege sunt extrem de severe, în condiţiile în care rata de rentabilitate a capitalurilor scade, la nivelul unui titlu de stat, la un 3-4%. În aceste condiţii, de ce ţi-ai mai asuma riscul unei afaceri?“, a declarat Crăciun, preşedintele APAPR.
Nu vor pleca toţi
„Nu vor pleca toţi de pe Pilonul II de pensii niciodată“, au declarat pentru „România liberă“ surse experte din piaţă. În principiu, spun sursele citate, aceasta ar putea să fie o oportunitate pentru marii actori din piaţă, precum BCR Pensii, de a profita şi a-şi mări cota de piaţă.
Ce se va întâmpla în această situaţie? Câţiva dintre actorii mai mici vor închide, pentru că nu au bani pentru majorarea de capital – aceasta este problema lor, nu alta, pentru că nu vor avea de unde, sau nu vor dori, să aducă bani pentru aceasta.
„OUG 114 le cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să facă pe parcursul unui singur an (2019) majorări de capital de circa 800 milioane euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul existent în prezent. Suma este de două ori mai mare decât totalul comisioanelor brute încasate în 11 ani“, a mai explicat Valentin Lazea.
Atunci, clienţii fondurilor de pensii care ar pleca ar rămâne în portofolii de clientelă, care vor ajunge finalmente la restul fondurilor de pensii ce vor mai rămâne pe piaţă şi îi vor prelua. De regulă, în astfel de situaţii, administratorii unor astfel de sume nu pleacă, pur şi simplu, de pe piaţă închizând uşa şi oprind curentul.
Lucrurile nu funcţionează aşa. Fondurile de pensii au o responsabilitate socială şi contractuală faţă de clienţii lor. De exemplu, când AIG Pensii a plecat din România, a avut loc o negociere în urma căreia compania şi-a vândut portofoliul de clienţi altei companii din piaţă, iar acum acel portofoliu e administrat de compania Metropolitan.
Prin astfel de negocieri, iniţial, clienţii unei companii care pleacă ajung la o altă companie din piaţă. Problema este însă că, și dacă vor rămâne două sau trei companii, se va forma, practic, un oligopol, ceea ce nu e bine pentru gradul de concurenţă de pe piaţă.
„Trebuie făcute calculele de rentabilitate a capitalului. Eu nu le ştiu. Adică ştiu cum se fac, dar nu am datele lor de intrare“, a mai spus expertul citat de „România liberă“, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
„Vor fi probleme de scăderi abrupte la Bursă, clar. Dacă se va reuşi uciderea Pilonului II, va fi un impact extrem de negativ pe Bursă.“ – Liviu Moldovan, analist pieţe de capital
O manevră clasică – a mai explicat acesta – ar putea să fie de genul ordonanţei care duce la măsuri exagerate, apoi au loc discuţii, părţile fac paşi înapoi, prin negocieri succesive, şi se întâlnesc la mijlocul distanţei. Acesta se numeşte, în tehnicile de guvernare, „test de rezistenţă critică“. Aici am putea avea un astfel de caz.
„Şi fondurile de pensii îşi fac campanie: «Aoleo! Ne distrugeţi business-ul». Poate că nu se distrug toate business-urile acestea, ci mai puţine, aşa. Zvonuri despre falimente am mai auzit şi nu s-au adeverit“, adaugă expertul pentru RL.
„Spre exemplu, cu mutarea contribuţiilor. Nu s-a întâmplat nimic, nicio problemă. Din contră, le-au crescut încasările la pensii, deci… gradul de conformare a crescut, ceea ce e un lucru bun“, a opinat specialistul.
