Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Asigurările obligatorii de locuinţe primesc un brânci administrativ

Proprietarul unei locuinţe va avea obligativitatea de a prezenta contractul de asigurare obligatorie a locuinţei, poliţa PAD, dacă va dori să-şi înregistreze sau să-şi modifice înregistrarea proprietăţii în Cartea Funciară.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 04.06.2019 - 11:25

Este o propunere de modificare a Legii privind asigurarea obligatorie a locuinţelor redactată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Cartea Funciară va fi, la rândul ei, condiţionată de prezentarea poliţei PAD la înregistrarea imobilului.

Pe lângă introducerea riscului de furtună printre riscurile asigurate de poliţa PAD (polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale), viitoarea lege include şi alte modificări, informează Economica.net.

Acţionariatul PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) va fi deschis oricărei persoane fizice sau juridice, nu doar câtorva asigurători-membri, cum e acum. Este instituită şi posibilitatea ca PAID să-și poată extinde acționariatul inclusiv prin ofertă publică.

Propunerea de modificare a legii PAID presupune şi posibilitatea ca poliţa PAD să poată fi emisă în co-asigurare și de alți asigurători.

Propunerea-pivot vizează modificarea articolului 10 al Legii 260/2008. Astfel, „pentru înregistrarea sau modificarea înregistrării unei locuințe în Cartea Funciară, proprietarul acesteia este obligat să prezinte un contract de asigurare obligatorie a locuinței“.

A doua modificare e că „înregistrarea sau modificarea înregistrării locuinței în Cartea Funciară este condiționată de existența unui contract de asigurare obligatorie a locuinței, în vigoare la data solicitării“.

 

O piaţă necompetitivă

„România liberă“ a scris repetat, în ultimii trei ani, despre chestiunea poliţelor obligatorii pentru locuinţe. Patru din cinci români ştiu că trebuie să-şi asigure locuinţele prin PAD, dar numai 17,5% o şi fac.

Conform unui studiu IRES, la 31 august 2018 erau asigurate doar 1,68 milioane de locuinţe. Poliţa PAD acoperă, ca evenimente asigurate, cutremurele, inundaţiile şi alunecările de teren.

Prima de asigurare e de 10 euro la o sumă asigurată de 10.000 euro (pentru imobile din chirpici etc.) şi de 20 euro la 20.000 de euro suma asigurată pentru imobile mai solide. La cât de mică e prima de asigurare, comisionul celui care vinde poliţa ar fi atât de mic încât nu ar renta să facă poliţele: nu-şi scoate nici banii de cafea.

Fie şi dacă faci asigurări pe bandă rulantă, la o comună întreagă, comisionul cumulat e atât de mic că nu-ţi câştigi, de regulă, nici banii de benzină, masă, cazare şi diurnă, darmite să mai şi câştigi ceva. Ca să nu mai vorbim că suma asigurată e foarte mică.

Practic, după ce faci PAD, trebuie să completezi o altă poliţă, care să acopere mai multe riscuri şi să aibă o sumă asigurată suficient de mare. Dacă îţi asiguri fie şi un mic apartament, de 40.000 de euro, trebuie să faci încă o poliţă cu suma asigurată, de alte 20.000 de euro.

 

Nu ştim exact definiţia furtunii

Constantin Năstase, expert în asigurări, susţine: „Chestiunea cu furtuna e în neregulă. Nu este clar ce înseamnă furtună. Care e gradul de vijelie la care riscul e asigurat? Dacă este un vânt mai tare, e furtună? Cum o definim? Prin grade de intensitate“.

Se poate întâmpla, de exemplu, ce s-a petrecut la Zalău, unde efectiv au căzut bucăţi mari de gheaţă din cer. Ce se întâmplă în această situaţie, riscul este asigurat sau nu? Dacă-i sparge cuiva un glasvand de 5.000 de euro, e despăgubit din această poliţă modificată?

Ovidiu Ciobanu, avocat: "E legal să condiţionezi transferul de proprietate de certificatul de performanţă energetică? Forţajul s-a făcut şi aici. Dacă s-a deschis o portiţă, principiul se menţine"

„Trebuie ca ANM să dea gradul furtunii. Când sunt astfel de evenimente – grindină, furtună – se despăgubeşte dacă a avut un anumit grad de risc, conform poliţei de asigurare, nu oricum“, spune Năstase pentru „România liberă“.

„Sigur, dacă vor să introducă acest risc în poliţa PAD, foarte bine, va fi un risc în plus, ceea ce pentru noi, asiguraţii, este ok, numai că, în momentul când se pune problema despăgubirii, trebuie să ştii dacă-ţi dă sau nu bani“, a continuat specialistul.

Avocatul Ovidiu Ciobanu spune cam acelaşi lucru. „Nu ştim ce înseamnă furtuna, de la cât pe Scala Beaufort. Nivelul de încadrare în uragan? Tornada nu e uragan, este un fenomen izolat, ce se petrece și la noi uneori. Cum s-au petrecut lucrurile, recent, la Slobozia“, a declarat avocatul pentru RL.

 

Conexiunea cu Cartea Funciară

Legarea aceasta de Cartea Funciară e în regulă? „Eu cred că este un abuz“, opinează Constantin Năstase, explicând că „de exemplu, la poliţa RCA, dacă te prinde fără ea, îţi dă amendă, dar te lasă să circuli, nu-ţi interzice nimeni să circuli cu maşina dacă n-ai RCA“.

„Bineînţeles, poţi să iei amendă sau să loveşti pe careva, să scoţi bani din buzunar şi să te coste mai mult, dar e opţiunea ta“, detaliază Năstase, adăugând: „Dacă ai bani, îi dai şi umbli fără asigurare. Legea nu te obligă să nu mai circuli cu maşina“.

Pe când, la PAD, „îţi impune că nu poţi înscrie casa în Cartea Funciară dacă nu ai asigurare. Eu cred că este un abuz“, opinează expertul.

Este legală această stipulare? Avocatul Ovidiu Ciobanu consideră că „dacă e în lege, e legal. O lege nu poate să fie ilegală, poate fi neconstituţională“. Atunci, este constituţională condiţionarea?

Ciobanu răspunde cu o succesiune de întrebări parţial retorice. „E legal să condiţionezi transferul de proprietate de certificatul de performanţă energetică? Forţajul s-a făcut şi aici. Dacă s-a deschis o portiţă, principiul se menţine“.

Pe de altă parte, continuă avocatul, „e legal, pentru un act administrativ, să nu pot să dispun de bunul meu şi să fac o vânzare-cumpărare între un vânzător şi un cumpărător de bună-credinţă? Inclusiv, cred că ţin minte bine, dacă locuinţa respectivă e într-o clădire care este monument istoric, am senzaţia că şi pentru aşa ceva trebuie o adeverinţă de la Ministerul Culturii“.

 

Există precedent

Aşa că, explică Ovidiu Ciobanu, „nu ar fi prima dată; dacă este neconstituţional, deja vorbim despre o altă problemă“.

Pe de altă parte, „între asigurarea de răspundere, la care terţul trebuie protejat, şi asigurarea de proprietate ar fi o cam mare diferenţă. Aş vedea obligatorie o asigurare de răspundere, dar una de proprietate ar trebui să fie responsabilitatea fiecăruia. E proprietatea lui personală“, afirmă Ciobanu.

Pe de altă parte, „e tot atât de adevărat că avem o problemă cu educaţia noastră financiară. Haideţi să fim serioşi. 20 sau 10 euro, în mediul rural... Dacă nu au cablu, sigur dau pe altceva lunar mai mult, şi aici vorbim despre 10 euro anual. Este o glumă“, consideră avocatul.

Constantin Năstase, expert în Asigurări: "Chestiunea cu furtuna e în neregulă. Nu este clar ce înseamnă furtună. Care e gradul de vijelie la care riscul e asigurat? Dacă este un vânt mai tare, acesta e furtună?"

Astfel faci totuşi obligatorie, pe de altă parte, o asigurare pe nişte riscuri pe care, în mod normal, ar trebui să ţi le iei tu. Paleta de riscuri e mult mai largă, spune acesta.

Cu Cartea Funciară, detaliază Ovidiu Ciobanu, potrivit noului Cod Civil (Legea 7 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară), „practic, abia înscrierea în Cartea Funciară ope-
rează transferul de proprietate, nu este vorba numai despre opozabilitate. Oricum, e o perioadă tranzitorie, până se termină procedura cadastrală la nivelul întregii ţări. Nici între noi doi nu e valabilă vânzarea-cumpărarea până nu este înscrisă în Cartea Funciară“.

În fapt, susţine Ciobanu, dacă înstrăinezi un bun, dacă este vorba despre un apartament într-un condominium, într-un bloc, până nu ai toate actele de la asociaţia de proprietari nu e gata transferul de proprietate.

„Oricum, până nu sunt gata o serie de acte administrative, trecute pe la notar, nu e gata transferul de proprietate. Procesul de vânzare-cumpărare nu este finalizat, nu merge cu «ne-am dus, am bătut palma, am virat banii»“, spune avocatul Ovidiu Ciobanu.

Comentarii

loading...