„În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 87% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,8055, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8884. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2020/februarie 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,84%”, se arată în documentul citat.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut în ianuarie 2019, faţă de luna anterioară, cu 4,9 puncte, până la valoarea de 23,8 puncte, în timp ce, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, acesta a pierdut 22,2 puncte puncte.
Aceasta este cea mai mică valoare din iulie 2012 până în prezent. Aceasta evoluţie a fost cauzată de ambele componente ale Indicatorului.
Indicatorul condiţiilor curente a scăzut faţă de luna anterioară cu 7,1 puncte, până la valoarea de 39,3 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente s-a diminuat cu 17,9 puncte). Aceasta este cea mai redusă valoare a indicatorului condiţiilor curente începând cu martie 2013.
Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 3,8 puncte, până la 16 puncte (minus 24,4 puncte raportat la decembrie 2017).
„Sunt de remarcat anticipaţiile de scădere a indicelui BET al Bursei de Valori Bucureşti, în următoarele 12 luni, peste 75% dintre respondenţi anticipând această evoluţie”, se menţionează în comunicat.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.
Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti membri ai CFA Romania privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii; anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). CFA România este una dintre cele peste 152 de societăţi membre ale CFA Institute, asociaţia având misiunea de a promova interesele specialiştilor în investiţii şi de a menţine standarde ridicate de integritate şi excelenţă profesională.
În prezent, CFA România are peste 235 de membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA) sau candidaţi pentru unul dintre cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.
