Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Exit Poll Rezultate Europarlamentare:
PSD 25,8%, PNL 25,8%, USR Plus 23,9%, Pro România 5,7, UDMR 5,5%, PMP 5,2%

Afacerile fermierilor, păgubite de fenomene meteorologice atipice

În bazinul cerealier din zona Podișului Covurluiului, grindina, vijeliile și ploile abundente au produs anul trecut pagube mai mari decât seceta.

Share

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

Actualizat: 05.02.2019 - 14:19

Schimbările climatice determinate de încălzirea globală au ca efect nu numai lungile perioade de secetă, ci și producerea unor fenomene meteorologice care în urmă cu 15-20 de ani erau considerate „extreme“, dar care în ultimii ani s-au produs din ce în ce mai des.

Aceste evoluții sunt evidente în bazinul cerealier din Podișul Covurlui, în zona Galațiului. În rapoartele și analizele specialiștilor în agricultură apar tot mai des referiri la mari suprafețe de culturi agricole distruse de grindină, vijelii sau ploi abundente. Au fost și câteva episoade de iarnă, cu îngheț la sol și temperaturi scăzute, care s-au produs primăvara, în aprilie, când plantele erau în vegetație, iar pomii erau înfloriți.

Potrivit unei analize care a fost prezentată de Direcția pentru Agricultură Galați în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, în cursul anului trecut au fost distruse de fenomene meteorologice nefavorabile culturile agricole de pe o suprafață de 27.736 de hectare, care reprezintă 11% din suprafața arabilă din judeţul Galaţi. Cea mai mare parte a acestor distrugeri a fost produsă în perioada de primăvară și vară, până pe 31 iulie.

Potrivit șefului Direcției de Agricultură Galați, Valentin Huciu, din cele peste 25.000 de hectare de culturi calamitate, seceta a afectat 17.167 de hectare, grindina, ploile abundente şi vântul puternic alte 7.699 hectare, iar îngheţul şi temperaturile scăzute au afectat 868 hectare.

Valoarea totală a pagubelor se ridică la peste 17.200.000 lei, dintre care aproximativ 13.900.000 lei pe suprafeţele afectate de grindină, ploile abundente şi vântul puternic, peste 1.700.000 lei au fost daunele produse de secetă, iar 1.570.000 lei pagubele produse de îngheţ.

În funcție de culturile cultivate, au fost calamitate peste 13.000 de hectare cu grâu şi secară, peste 4.300 hectare cu mazăre, aproximativ 3.000 hectare cu rapiţă, circa 2.600 hectare cu porumb şi floarea-soarelui şi peste 4.000 hectare cu alte culturi, legume şi viță-de-vie. Cea mai lovită a fost zona comunei Matca, celebră pentru roșiile produse în solarii, unde fenomenele meteorologice au distrus 2.521 de hectare de culturi agricole.

 

Secetă atipică. „Precipitații“ de 1 litru/mp!

Un fenomen care a afectat mult culturile agricole a fost seceta survenită într-o perioadă atipică pentru acest fenomen, în luna aprilie, când timp de o lună a fost înregistrat un volum al precipitațiilor de numai un litru pe metrul pătrat. „După fenomenele specifice sezonului rece, accentuate de lipsa stratului protector de zăpadă, a urmat în mod total atipic, o primăvară caracterizată de lipsa precipitațiilor. Vârful acestui fenomen a fost consemnat în luna aprilie, când media precipitațiilor a fost de numai 1 (un) litru pe metrul pătrat. Lipsa precipitațiilor a continuat și pe parcursul lunii mai, cantitățile de precipitații și neuniforme ducând la instalarea secetei pedologice“, se spune în raportul citat.

 

Ploile cu grindină și vijelii au produs alte pagube

Tot atipice au fost și fenomenele meteo înregistrate în vara și toamna anului trecut. În iunie și iulie, când în sfârșit s-au produs ploile care să salveze culturile de primăvară, acestea au fost însoțite de grindină și vijelii, care au adus alte distrugeri, inclusiv din cauza torentelor și băltirilor produse din cauza cantităților mari de precipitații căzute într-un interval foarte scurt de timp.

„Începând cu luna iunie și pe tot parcursul lunii iulie, s-au consemnat precipitații care au salvat culturile agricole înființate în primăvară, dar care au fost însoțite și de fenomene meteo nefavorabile, grindină, vânt puternic, băltiri, care au produs pagube culturilor agricole. În toamna anului 2018, fenomenele meteo nefavorabile au continuat, în nota unui an atipic din punct de vedere al distribuirii în timp a precipitațiilor. Astfel, din cauza lipsei precipitațiilor acțiunea de înființare a covorului vegetal a fost compromisă“, a mai precizat Valentin Huciu.

 

Rocada „iarnă – primăvară“?

Evoluțiile indicatorilor climatici din cursul anului trecut sunt mult diferite față de cele de acum 15 sau 20 de ani. Potrivit șefului Direcției pentru Agricultură Galați regimul de temperaturi a fost atipic, pentru că am avut și cea mai caldă primăvară din ultimii ani, iar două episoade de iarnă severă au fost înregistrate tot într-o perioadă de primăvară.

„Pe 6 ianuarie vorbeam de cea mai caldă Bobotează din ultimii 60 de ani. De asemenea, specialiştii Administraţiei Naţionale de Meteorologie au specificat faptul că a fost şi cea mai caldă primăvară din ultimii 60 de ani. Iarna autentică a fost, de fapt, primăvara, în două perioade, între 26 februarie şi 2 martie când a fost un ger de minus 7 până la minus 10 grade Celsius. Iarna a revenit tot în primăvară, în perioada 19-23 martie, cu un ger între minus 8 și minus 10 grade“, spune Valentin Huciu. Această perioadă a fost urmată de seceta prelungită, de la jumătatea lui martie până la jumătatea lui mai, care a afectat în special culturile de primăvară, floarea-soarelui și porumbul, însămânțările fiind efectuate într-un sol lipsit de apă. Ploile torențiale nu au adus cantitatea de apă necesară și astfel în a doua parte a lunii mai seceta s-a instalat pe 43% din suprafețele de culturi agricole.

 

Au devenit predominante ploile locale

Regimul precipitațiilor a avut de asemenea o evoluție anormală în cursul lui 2018, pentru că, deși în unele zone ale țării a plouat mult și au fost semnalate viituri și inundații, în general ploile au avut un caracter local. Spre exemplu, pe 20 august, a plouat în zona din jurul Tecuciului. La Tecuci au fost 20,8 litri/mp iar la o distanță de 10 kilometri, la Cosmeşti, au fost doar 7,9 litri/mp.

„Aceste manifestări se întâmplă chiar şi în cadrul unor sole mari. Am exemplul unor sole de peste 100 de hectare, unde vorbim de o lungime de aproximativ un kilometru și pe jumătatea vestică plouă, pe cea estică nu plouă, sau invers“, a mai adăugat Valentin Huciu. Diferențele se văd în bilanțul cantităților de precipitații. În zona Podișului Covurluiului, media multianuală este de 450 litri/mp. S-ar putea spune că această valoare a fost atinsă în nord, în zona Tecuciului, unde potrivit datelor Sistemului de Gospodărire a Apelor Galați precipitațiile au însumat 433 litri/mp, în timp ce în sud, în zona Galațiului, au fost precipitații de 279 litri/mp.

 

Urmări: modificarea calendarului vegetației plantelor

Potrivit șefului Direcției Agricole, unul dintre efectele acestor fenomene meteorologice ar putea fi modificarea unor evoluții din calendarul vegetației plantelor: „Rezultatul este devansarea fenofazelor de vegetaţie cu aproximativ două săptămâni. În zona Galațiului, viţa-de-vie înfloreşte în jurul datei de 30 mai. Aceste manifestări climatice au determinat ca viţa-de-vie să înflorească, în 2018, la 15 mai“.

Concluzia este că agricultura, dependentă de condițiile meteorologice, este din ce în ce mai mult expusă impactului schimbărilor climatice determinate de încălzirea globală, iar efectele se răsfrâng asupra afacerilor fermierilor. O demonstrează statisticile, în care, din punct de vedere financiar, pagubele produse de grindină, ploile abundente şi vântul puternic, sunt mai mari decât cele produse de secetă.   

Comentarii

loading...