Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Adio producții-record la hectar! Fermierii români, lăsați în ofsaid de Bruxelles

Fermierii români, dar și cei din întreg spațiul comunitar nu vor mai putea obține producțiile-record de cereale înregistrate în ultimii ani, întrucât Comisia Europeană (CE) a interzis utilizarea pesticidelor neonicotinoide la culturile de câmp, de la sfârșitul lui 2018.

Marilena Dan 0 comentarii

Actualizat: 02.05.2018 - 11:25

Cei mai afectați de decizia CE sunt fermierii din estul Europei, unde, din cauza condițiilor climatice, plantele sunt atacate de un număr foarte mare de dăunători. În lipsa celor mai cunoscute substanțe active utilizate împotriva insectelor, fermierii vor fi nevoiți să cheltuie mai mulți bani pentru a achiziționa pesticide mai ecologice. Aceste tipuri de substanțe necesită mai multe aplicări, ceea ce va crește și mai mult costurile de producție. 

Vot majoritar 

Comisia Europeană a dat un vot considerat istoric la finele săptămânii trecute, când a decis să interzică pe întreg teritoriul comunitar utilizarea celor mai „populare” pesticide  neonicotinoide (care ucid dăunătorii). Aceste substanţe chimice au fost declarate, în baza unor noi studii științifice, principala cauză de mortalitate în masă a albinelor şi a celorlalte insecte polenizatoare. Măsura va intra în vigoare la sfârşitul acestui an.

Decizia a fost luată cu votul majoritar al ţărilor membre. Astfel, 18 state, incluzând cele mai puternice ţări din UE - Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie, au susţinut propunerea CE de a interzice trei substanţe active utilizate la fabricarea pesticidelor: imidacloprid şi clothianidin, folosite de gigantul german Bayer, şi thiamethoxam, folosit de Syngenta. 

România a votat împotrivă 

România, Ungaria, Danemarca şi Republica Cehă au fost singurele state care au votat împotriva deciziei CE. Fermierii români au avertizat în numeroase rânduri că activitatea lor va avea foarte mult de suferit dacă neonicotinoidele vor fi interzise, întrucât, din cauza condiţiilor climatice, culturile din această zonă a Europei, în special cele de porumb, sunt invadate de dăunători, fenomen care nu se petrece şi în vestul continentului.

Decizia CE se bazează pe o evaluare ştiinţifică a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), care a reconfirmat, recent, că neonicotinoidele reprezintă un risc şi o ameninţare majoră atât pentru albinele sălbatice, cât şi pentru cele producătoare de miere. Potrivit unor noi studii efectuate de EFSA, publicate pe 28 februarie a.c., existenţa albinelor este crucială pentru polenizare şi, implicit, pentru reproducerea multor specii de plante. Surse din CE, citate de Euractiv.com, au explicat că noile restricţii privind utilizarea pesticidelor neonicotinoide se adaugă celorlalte măsuri decise de Comisie începând cu anul 2013.  „Orice utilizare pe câmp a neonicotinoidelor menţionate va fi interzisă, acestea putând fi folosite pe viitor numai în sere, unde nu sunt albine”, au declarat sursele citate. Comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţa Alimentelor, Vytenis Andriukaitis, a declarat că deciziile radicale luate de CE atât în privinţa ierbicidului glifosat  (n.n. – care mai poate fi utilizat doar până în 2022, după cum a hotărât Comisia în decembrie 2017), cât şi a pesticidelor neonicotinoide se bazează pe studii ştiinţifice. „Am avut dovezi ştiinţifice cu privire la glifosat şi am luat decizii radicale. Acum, avem dovezi cu privire la efectele foarte periculoase ale neonicotinoidelor asupra populaţiei de albine şi am luat încă o măsură decisivă. Sănătatea albinelor are o importanţă covârşitoare pentru biodiversitate, producţia de alimente şi mediul înconjurător. Nimeni nu poate suspecta CE că face jocurile unor firme de lobby”, a afirmat Andriukaitis, citat de Euractiv.com. Afirmaţia sa survine faptului că CE a fost puternic blamată de “Verzi” și de unii activişti pentru decizia de a aproba utilizarea glifosatului pentru încă 5 ani, în condiţiile în care unele studii ştiinţifice indică o legătură între această substanţă utilizată pe scară foarte largă în agricultură şi cancer.

Comisarul european a subliniat că acesta este un exemplu relevant cu privire la faptul că CE ia decizii cu impact major bazate pe dovezi ştiinţifice, proceduri şi reguli. 

Syngenta pune la îndoială studiul EFSA 

Compania Syngenta, principalul producător de thiamethoxam, susţine că decizia CE nu a fost „un rezultat corect faţă de fermieri sau de mediul înconjurător” şi a contestat concluziile ştiinţifice ale EFSA, susţinând că neonicotinoidele reprezintă o minimă ameninţare pentru sănătatea albinelor. „Avem nevoie azi, mai mult decât oricând, ca fermierii să furnizeze hrană sigură şi accesibilă, minimizând impactul negativ şi maximizând efectele pozitive ale agriculturii asupra mediului. Evidenţele demonstrează clar că neonicotinoidele sunt o ameninţare minoră pentru sănătatea albinelor, comparativ cu lipsa hranei, cu bolile şi vremea rece”, a transmis Syngenta într-un comunicat.

EFSA nu s-a arătat însă impresionată de cei care îi critică evaluările ştiinţifice, în raport cu interesele pe care aceștia le reprezintă. „De exemplu, în cazul neonicotinoidelor, munca EFSA a fost apreciată. Aşadar, în funcţie de rezultat, fie suntem văzuţi ca eroii ştiinţei, fie suntem consideraţi incompetenţi. Acest tip de abordare selectivă nu este convingător pentru mine”, a declarat Bernhard Url, director executiv al EFSA. El a adăugat că CE şi-a învăţat lecţia de pe urma scandalului privind utilizarea glifosatului şi merge mai departe cu propuneri ferme și transparente. Potrivit lui Url, datele primare privind studiile referitoare la pesticide urmează să fie publicate conform planurilor CE.

Reacții pro și contra

Graeme Taylor, purtător de cuvânt al Asociaţiei Industriei de Pesticide din UE (ECPA), a comentat: „Având în vedere că se aşteaptă o judecare a cazului, pe 17 mai, la Curtea Europeană de Justiţie, decizia CE este prematură şi neavenită, chiar dacă era previzibilă. E păcat că s-a luat o astfel de hotărâre care va avea un impact major asupra agriculturii în Europa. Această decizie este în contradicţie cu concluziile recentelor rapoarte ale Agenţiei Franceze pentru Alimentaţie, Mediu, Sănătate şi Siguranţă Ocupaţională şi a Centrului European de Ştiinţă şi Cunoaştere, în ceea ce priveşte disponibilitatea unor produse alternative la  substanţele active care vor fi interzise. Agricultura europeană va suferi în urma acestei decizii. Poate nu azi, poate nu mâine, dar în timp, cei care au hotărât în acest fel vor vedea impactul major asupra fermierilor cărora li s-a luat această unealtă, dar şi impactul asupra producţiei alimentare din Europa”.

În replică, consultantul în politici alimentare al Greenpeace, Franziska Achterberg, a declarat: „Este o veste bună în ceea ce priveşte polenizatorii şi mediul înconjurător. Nu s-a pus la îndoială că aceste trei substanţe utilizate la fabricarea neonicotinoidelor trebuie să dispară. Acum, UE trebuie să se asigure că ele nu vor fi înlocuite cu alte chimicale periculoase. Aceste trei neonicotinoide sunt doar vârful aisbergului. Există mult mai multe pesticide, inclusiv neonicotinoidele, care sunt periculoase atât pentru albine, cât şi pentru industria alimentară. Guvernele trebuie să interzică toate pesticidele care afectează albinele şi, în final, să excludă chimicalele toxice din agricultură”.

Greenpeace susţine că studiile indică faptul că alte multe insecticide sunt o ameninţare pentru albine şi alte insecte benefice, inclusiv patru neonicotinoide autorizate pentru a fi utilizate în UE: acetamiprid, thiacloprid, sulfoxaflor şi flupyradifurone. Totodată, alte insecticide precum cypermethrin, deltamethrin şi chlorpyrifos ar avea aceleași efecte devastatoare. 

Și activiștii și-au exprimat satisfacția față de decizia CE. „Votul de azi este unul istoric. Majoritatea statelor membre au dat un semnal clar că agricultura are nevoie de o schimbare. Utilizarea pesticidelor care ucid albinele nu va mai fi permisă. Numai practicile sustenabile vor trebui utilizate de-acum înainte pentru a ne produce hrana”, a declarat Martin Dermine, reprezentantul unei organizații nonguvernamentale europene de protecţie a mediului.   

Comentarii

loading...