CE va dezvălui planurile de abordare a situaţiei plasticului de unică folosinţă ca parte a unei strategii ample cu privire la utilizarea maselor plastice. Un prim proiect în acest sens a fost deja conceput. Acesta vizează utilizarea unor produse de larg consum, precum beţişoarele cu bumbac, tacâmurile de unică folosinţă, suporturile pentru pahare, paiele şi beţişoarele pentru amestecarea băuturilor şi chiar baghetele de plastic care se ataşează la baloane.
Vor fi impuse noi obligaţii pentru producători
În ianuarie a.c., atunci când comisarii europeni Frans Timmermans şi Jyrki Katainen au prezentat Strategia pentru materiale plastice, Executivul UE a promis că va lua măsuri în privinţa celor mai des folosite produse, în special a celor care sunt aruncate pe plaje. Astfel, în timp ce anumite produse enumerate în proiect ar fi excluse de pe piaţa UE, altele ar fi supuse unor cerinţe mai stricte de etichetare şi de proiectare. Totodată, statele membre vor fi obligate să „realizeze o reducere semnificativă” a consumului de elemente poluante, cum ar fi paharele de plastic. Cerinţele de etichetare sunt menite să permită consumatorilor să facă alegeri mai bune la supermarketuri şi la magazinele de cartier, deoarece ar vedea afişat clar pe ambalaje aspectele de mediu negative ale produselor.
Dar unele prevederi ale proiectului de lege sunt puse sub semnul întrebării. Ariadna Rodrigo, din partea Alianţei „Rethink Plastic”, a declarat că lipsa unor obiective specifice în strategie înseamnă că statele UE ar putea interpreta în mod diferit „reducerea semnificativă” a plasticului de unică folosinţă. Cu toate acestea, ea a spus că proiectul este un „prim pas pozitiv”, care poate fi îmbunătăţit de îndată ce va fi emis.
Proiectul prevede o „responsabilitatea extinsă a producătorului”. Statele membre vor trebui să asigure instituirea unor scheme care să forţeze producătorii să acopere costurile de colectare a anumitor produse din plastic, într-o decizie politică care aminteşte de „poluatorul plăteşte”.
Avocatul „ClientEarth”, Tatiana Luján, a salutat propunerea Comisiei de a transfera responsabilitatea către producători, dar a avertizat deputaţii să nu „lase uşa deschisă pentru ca obiectele aruncate să fie înlocuite cu alte materiale care vin cu propriile lor probleme, cum ar fi aşa-numitul „bioplastic”.
Cum vor arăta consumabilele viitorului
Proiectul sugerează că recipientele pentru băuturi de unică folosinţă trebuie proiectate astfel încât capacele şi capacele lor să rămână ataşate la sticlă. De asemenea, scopul este ca 90% din sticlele de plastic de unică folosinţă să fie colectate până în 2025. Acest lucru ar însemna că statele membre vor trebui să analizeze obiective separate sau să se bazeze pe sistemele de rambursare a garanţiilor, aşa cum a decis să facă Marea Britanie, în luna martie a,c. Astfel, toate recipientele de băuturi din această ţară, fie că sunt din plastic, sticlă sau metal, vor fi acoperite de o schemă de returnare a garanţiei pe care cumpărătorul o plăteşte la achiziţia băuturilor, a anunţat guvernul britanic.
Plastics Recyclers Europe (asociaţie care reprezintă firmele europene din domeniul reciclării materialelor) a salutat adăugarea unei ţinte privind rata de colectare, subliniind că buteliile din plastic sunt unul dintre produsele cele mai reciclabile, dar adesea devin deşeuri datorită „sistemelor de colectare care funcţionează prost”.
Asociaţia a fost mai puţin pozitivă, însă, în ceea ce priveşte poziţia actuală a Comisiei privind materialele plastice biodegradabile de unică folosinţă, avertizând că există o lipsă de „claritate” şi că acestea nu ar trebui să fie interzise, cu excepţia cazului în care „studii ştiinţifice credibile” demonstrează altfel.
Norvegia a luat-o ia înaintea UE
Oraşul norvegian Oslo a dat o lovitură puternică UE săptămâna trecută, când primarul Raymond Johansen a anunţat că acesta va deveni primul oraş din lume care va elimina materialele plastice de unică folosinţă. „Municipalitatea din Oslo joacă rolul principal în reducerea utilizării inutile a plasticului. Vom face achiziţii proprii pentru a elimina în mod progresiv materialele inutile de unică folosinţă din proiectele municipalităţii şi vom invita industriile şi organizaţiile din Oslo să depună eforturi comunitare împotriva poluării cu materiale plastice”, a declarat el pentru media norvegiană.
Dar, la fel ca proiectul de propunere al UE, planurile municipalităţii din Oslo au fost întâmpinate cu scepticism. Reprezentantul „Zero Waste Europe”, Ferran Rosa, a avertizat că anunţul a fost mai mult o „acţiune de marketing decât adevărata schimbare sistemică”. El a adăugat că „oraşele ar trebui să prevină cu adevărat materialele plastice de unică folosinţă, promovând sisteme inovatoare de livrare bazate pe reutilizabile”. În pofida acestor critici, şeful Adunării Naţiunilor Unite pentru Mediu, Erik Solheim, care a fost ministru al mediului în Norvegia în perioada 2007-2012, a numit această acţiune drept „o mare iniţiativă”.
