Suplimentul de prospect la MTN (Medium Term Note) conţine adevărul gol-goluţ, indiferent ce guvern îl spune, indiferent cine este la putere, pentru că, atunci când stai de vorbă cu mari investitori, care cumpără bonduri la Bursa din Luxemburg, în Programul MTN, nu te joci şi nu cosmetizezi adevărul nici măcat o centimă.
Iar aceasta pentru că, dacă ai făcut-o şi o singură dată, nu te mai împrumuţi niciodată pe pieţele internaţionale. Iar acesta poate fi finalul pentru un stat, deoarece nu mai are bani să-şi finanţeze nimic. Nici rostogolirea datoriei, nici finanţarea dezvoltării, nimic.
Adevărul despre România, din prospectul MTN
După ce prezintă in extenso ce a fost până acum, Cabinetul Orban începe să explice ce urmează. Adică impactul macroeconomic al pandemiei Covid-19.
Astfel, PIB-ul real pentru acest an va scădea cu 1,9%, de la creşterea de 4,1%, cât era prognoza de iarnă făcută pentru finalul acestui an. Sunt de așteptat de asemenea scăderi ale activității din Industrie (-4,2%) și Construcții (-1,7%).
„Se estimează că șomajul va crește la 6,3%, până la 31 decembrie 2020, din cauza apariţiei șomajului tehnic masiv.” al treilea prospect de emisiune pe MTN
E de aşteptat ca impactul pandemiei asupra Construcțiilor și Serviciilor să fie mai sever decât cel prevăzut, cu o reducere a creșterii în Construcţii cu 7% și în Servicii cu 5,6%. Munca socială, Artele, Divertismentul și recreerea, Comerțul, Transportul și depozitarea, HoReCa și Imobiliarele vor fi cele mai afectate. Şi Turismul va avea contracții severe, de 60% – 70%. Scăderea cifrei de afaceri în lunile aprilie și mai va fi de 17,8%.
Vânzările cu amănuntul se vor reduce cu 4,9%, anualizat. Cererea va scădea cu 2,6%, comparativ cu anul precedent (-9,4%, faţă de previziunea pentru iarna 2020), ceea ce va genera un comportament investițional privat mai restrictiv.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 17,4%, între ianuarie şi martie 2020, în special prin plățile pentru prevenirea și combaterea pandemiei.
Ce spune al treilea supliment de prospect de emisiune, la Bursa din Luxemburg
Inflația anuală a indicelui preţurilor de consum a urmat o traiectorie de dezinflaţie, în Q1 2020, până la 3,05%, și în continuare de 2,68%, în aprilie, prin reducerile accizelor la carburanţi, la începutul anului, și prin scăderea drastică a prețului petrolului.
Se estimează că șomajul va crește la 6,3%, până la 31 decembrie 2020, din cauza apariţiei șomajului tehnic masiv. Numărul mediu de angajați a scăzut cu 1,6%, iar salariul mediu lunar brut s-a redus cu 4%, la 5.212 lei. Comerțul exterior se va contracta. Exporturile vor scădea cu 7,3%, iar importurile cu 6,1%.
Creşte datoria publică
Deficitul de cont curent a crescut la 1,365 miliarde de euro, de la 1,12 miliarde de euro şi se preconizează că va continua să se extindă, depăşind 4%. Se așteaptă ca datoria publică să crească de la 35,2% din PIB, la 31 decembrie 2019, până la 40,9% din PIB, la 31 decembrie 2020, dar va rămâne probabil sub 50%.
Cursul de schimb euro/leu și-a inversat traiectoria pozitivă de la jumătatea lunii februarie, reintrând pe o cale ascendentă, sub influența creșterii bruște a aversiunii la risc global, după începerea pandemiei și impactului acesteia asupra economiei globale.
