De vină sunt exclusiv călătoriile cu tramvaiele, autobuzele, troleibuzele, obuzele și orice altfel de „buze” aflate în serviciul actualului STB.
O vorbă din bătrâni zice aşa: ”Cine n-are bătrâni să și-i cumpere!”. Dar alta, ceva mai actuală, completează: ”Iar cine nu dă de pensionari în trafic e un om fericit!”. Cum sunt și cei care, vara, vin la munci ca niște hipsteri. Pe biciclete. Mulți dintre voi știu asta deja pentru că nu de puține ori mi-au urat cu căldură oase rupte și plămâni plini de noxe. Ei bine, vara e în regulă căci nu mă întâlnesc cu pensionarii de pe STB. Restul anului și cu precădere iarna, apare însă riscul dezvoltării alergiei la pensionari, tocmai din pricina transportului în comun.
Că e vreme de normalitate sau stare de urgență, în fiecare zi, la orice oră, fix aceiași pensionari se duc cine știe unde cu tramvaiul, autobuzul etc. Coronavirusul nu îi sperie. Ba dimpotrivă, pare să-i stârnească. Adică, n-or avea treabă acasă? Nu se pot plimba pe jos, în jurul blocului, cum scrie la Ordonanțe? La vârsta lor nu e recomandat să facă cât mai multă mișcare în casă, între bucătărie și dormitor?
Cu SARS-COV-2-ul pândind în jurul oricărei stații, mijloacele STB sunt 90% pline cu pensionari! Și nu m-ar deranja așa tare dacă mulți dintre ei nu ar fi incredibil de agresivi și de nesimțiți. Se aruncă pe locuri (pentru că, nu-i așa?, pensionarul de STB are locul lui prestabili), fac politică și în general se plâng că viața e grea și are multe aspecte, că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu, că îi lăsa să iasă din case chiar și după Cernobîl, iar acum uite unde s-a ajuns cu tineretul ăsta care se prostituează și n-are cine să le plătească pensiile. Ajungi în locul în care tu chiar ai o treabă deja plin de draci. La fel și în drumul spre casă.
Citește întreg articolul în Academia Cațavencu!
