Faptul că mega spitalul cu 3000 de paturi, pe care PSD-ul îl promitea în campania din 2016, a fost de fapt pus în operă sub forma unui azil suprapopulat cu milioane de nebuni, s-a repercutat în toți acești 3 ani și jumătate de guvernare nu numai asupra imaginii României ci și asupra cotei de piață a partidului.
PSD-ul s-a dus în cap cu o asemenea viteză încât nimeni și nimic nu pare să-i mai poată ameliora în timp util traiectoria descendentă, certitudinea băgând în crize activul de partid din Kiseleff.
Căutând o variantă de repoziționare rapidă, eroul revoluțiilor inexistente, Marcel Ciolacu, ameninţă că va depune o moțiune de cenzură pentru a da jos Guvernul Orban dacă va continua cu „abordarea pompieristică”, dar nu acum, că nu e pregătit să-i bată coronavirusul în ușă și să trebuiască să ia tot el măsuri.
Ca atare, până trece pandemia, Ciolacu va trebui să se decidă cât mai rapid asupra unui șef de cabinet în block starturi, care să păcălească ușor aprobările lui Iohannis și să dea bine pe sticlă o perioadă, până își revine partidul din criza de popularitate, primele trei variante fiind următoarele:
Călin Popescu-Tăriceanu
Știm, a mai fost premier și a obținut uluitoarea și nemaiatinsa performanță de a avea deficit bugetar pe fond de creștere economică, dar e omul ar fi cea mai la îndemână variantă a lui Ciolacu. Pentru că și acum mai avem nefurată o parte din creșterea aia economică – cea mai mare din Europa, de care povestea PSD-ul – și suntem curioși: mai reușește o dată să toace atâta purcoiul de bănișori?
În altă ordine de idei, partea bună a lucrurilor e că nu mai e arogant, fiindcă s-a fript acum câțiva ani și acum s-a învățat minte, suflă și-n iaurt: dacă mai sunt inundații, nu le mai zice sinistraților, ca un bădăran, „Ce vreți, bă, să vă fac și hotel?”, ci le face direct hotel.
Plus de asta, la cum știe el să fenteze coada, se bagă în față atunci când or veni statele NATO să-i pupe cizma de cowboy văcarului ăluia de Trump, și ghici cine o să fie cea mai apreciată țară din Est la Washington?
Citește întreg articolul în Academia Cațavencu!
