Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Tezaur tradițional din Balcani în spectacol de teatru şi muzică marca Anton Pann, la Salonic

Astfel, cu sprijinul Institutului Cultural Român, Corul „Anton Pann” participă la data de 31 octombrie 2020, ora 20.00, la Salonic, Grecia, la realizarea spectacolului de teatru cu inserții muzicale ,,Cântecul fratelui mort/ Vourkolakas/ The song of the Dead Brother”.

Share

Eugen Cișmașu 0 comentarii

30.10.2020 - 18:40

Legenda ,,Cântecul fratelui mort/ Vourkolakas/ The song of the Dead Brother“ este parte din tradiția popoarelor din Balcani, putând fi întâlnită, în diferite versiuni, în România, Grecia, Albania, Bulgaria sau Serbia. Inspirată de această legendă, regizoarea Evi Sarmi din Grecia a invitat Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie „Anton Pann” din România de a fi parteneri în această poveste pan-blacanică, despre o dramă petrecută undeva în primele secole ale celui de al doilea mileniu.

Astfel, cu sprijinul Institutului Cultural Român, Corul „Anton Pann” participă la data de 31 octombrie 2020, ora 20.00, la Salonic, Grecia, la realizarea spectacolului de teatru cu inserții muzicale ,,Cântecul fratelui mort/ Vourkolakas/ The song of the Dead Brother”.


Ineditul acestui produs artistic presupune interpretarea anumitor pasaje în cinci limbi, română, greacă, sârbă, albaneză, bulgară, utilizarea unui grup de muzicieni din altă țară (România) decât cea de provenineță a actorilor (Grecia) și originalitatea versiunii prezentate de regizoarea și actrița Evi Sarmi. Spectacolul se va interpreta fizic în Teatrul Avlia din Salonic, Grecia, însă publicul îl va putea urmări online, prin LIVE streaming, pe pagina oficială Facebook a Institutului Cultural Român.

Element cultural reprezentativ pentru structurile narative și temele comune ce pot fi întâlnite în Balcani, cântecul sau balada fratelui mort (paraloge-lb. gr.) pornește de la trecutul istoric comun, un tezaur tradițional comun. Iar povestea este despre puterea jurământului și a blestemului, despre puternica legătură a promisiunii și este construită ca un ritual al vieții omenești, fundamentat pe tradițiile folclorice din Balcani: nașterea, botezul, căsătoria, exilul, puterea blestemului, moartea, schimbarea sorții. Acest ritual leagă structurile sociale, definește timpul și spațiul prin crearea limitărilor și granițelor.

Regizoarea greacă Evi Sarmi susține că spectacolul se bazează pe opera teatrală a lui Argyris Eftaliotis, „O Vourkolakas”, și că intriga piesei este povestea unei familii formate dintr-o mamă cu nouă fii și o fiică. Când au venit pețitorii din Babilon pentru a cere pe Areti în căsătorie, într-un consiliu de familie s-a decis să o dea, deși opt dintre frați nu au fost de acord. Opinia lui Konstantis, fratele mai mic, care a jurat că, dacă va veni moartea sau boala, va merge și o va aduce pe Areti din străinătate. După plecarea lui Areti, ani grei au venit peste familie, deoarece toți cei nouă frați au murit. Mama singură a plâns pe mormintele lor și l-a blestemat pe Konstantis, pentru că nu și-a ținut promisiunea. Însă, Konstantis s-a ridicat din mormânt și s-a dus la Areti, pentru a o aduce înapoi la mama ei. În timp ce cei doi frați călătoreau călare, de trei ori păsările au vorbit cu voce umană despre imposibilul pe care l-au văzut, Areti vie se plimba cu Konstantis care era mort. De îndată ce au ajuns acasă, Konstantis s-a întors la mormântul său pentru a se odihni, în timp ce Areti s-a dus la mama ei. Cele două femei s-au îmbrățișat și au murit împreună. O poveste despre puterea Jurământului, despre puterea promisiunii.

Poemul „Cantecul fratelui mort” a hrănit generații de popoare din Peninsula Balcanică. Există diferite nume pentru acest poem: „Konstantis și Dokina” în Albania, „Lazăr și Petkana” în Bulgaria, „Voika” în România, „Fiica și frații ei” în Serbia.

„Prin urmare, oamenii din întreaga lume sunt înrudiți între ei prin poezie și cântec. Durerea, mizeria, dragostea și moartea nu au patrie, nu au culoare. Sunt la fel peste tot, aceleași lacrimi și același sânge roșu curge în vene. Un mit, cinci limbi, un sânge, o memorie colectivă: Grecia, Albania, Bulgaria, România, Serbia. Povestea «Fratele Mort» este numitorul comun pentru țările din Balcani”, spune Evi Sarmi.

„«Cântecul fratelui mort» a fost gândit ca un proiect de afirmare a relațiilor culturale internaționale ale României cu statele din Balcani. Evi (Sarmi n.r.) auzise corul nostru („Anton Pann” n.r.) în cadrul Festivalului Internațional «George Enescu», iar eu fusesem anul trecut în Tesalonic să vizionez punerea în scenă a unei piese de teatru în regia lui Evi și am fost fascinat de calitatea artistică a directoarei artistice. De asemenea am apreciat faptul că muzica reprezintă un element important în punerea în scenă a pieselor regizare de Evi Sarmi”, declară dr. Constantin Răileanu, interpret și dirijor, coordonatorul proiectului „Anton Pann”. El mai spune că, în acest context sanitar, derularea acestui proiect este o gură de aer și o speranță către viitor, deoarece au putut clădi și pregăti un proiect complex, la sute de kilometri depărtare, fiecare lucrând, repetând în condiții de restricții majore. ”Vom reuși să pregătim un spectacol complex, plin de emoție, semnificații și rădăcini ce ne leagă strict de acest areal geografic. Prin acest fel de colaborări putem sublinia înfrățirea noastră cu aceste popoare ce există încă din vechime și care poate fi atestată de documente și de fondul cultural comun”, explică dr. Răileanu.

”Realizarea acestui spectacol în contextul generat de pandemie vine ca o încercare de a transforma problemele pe care pandemia le creează constant și să devenim mai puternici în fața lor. Am avut o comunicare constantă și deschisă cu Institutul Cultural Român prin prietenii noștri de la «Anton Pann», care ne-a oferit putere și sprijin în fața problemelor pe care ni le-a pus Covid 19. Am avut o cooperare minunată între Grecia și România. În practică, am fost în continuă legătură cu Constantin Răileanu și Ansamblul vocal «Anton Pann Byzantine Choir»și, cu ajutorul internetului, am făcut schimb de videoclipuri și înregistrări, am depășit dificultățile și am reușit să schimbăm idei și materiale, astfel încât să existe și să continue dialogul artistic deschis între cele două țări și cele două trupe în paralel, una lucrând în Grecia și în același timp cealaltă lucrând în România, cu un scop comun, o întâlnire-performanță comună pe 31 octombrie. Arta nu se oprește. Arta nu are granițe”, conchide regizoarea Evi Sarmi.

Citește totul despre:

Comentarii