Dacă înainte de ’90 locul tradiţional de cumpărat cărţi erau librăriile (iar aici accentul era pe beletristică şi carte educativă), după acest moment, odată cu “ieşirea cărţilor în stradă” (la chioşcuri şi chiar pe trotuare), dar şi cu apariţia a nenumărate edituri prin care se tipăreau multe titluri de succes de „afară”, a avut loc o adevărată explozie a pieţei de carte. Librăriile au pierdut enorm din piaţă odată cu pierderea statutului de singur competitor, în schimb, iniţiativa liberă a adus nenumărate puncte noi de vânzare. Era şi o cerere imensă iar oferta încerca să ţină pasul. “Atunci chiar se puteau face bani mulţi din vânzarea de carte”, spune un vânzător ambulant care este “în business” de peste 25 de ani.
Cum se cumpără?
Tehnologiile dar şi modalităţile de comerţ au progresat, după circa 20 de ani au început să dispară şi chioşcurile iar actualul câştigător este reprezentat de cumpărarea de cărţi on-line.
“Creşterea pieţei de cărţi cumpărate on-line este o tendință observată global și mă bucur să văd că ne aliniem la ea și ne alocăm mai mult timp pentru lectură” comentează Laura Țeposu, fondator şi .Director General Libris.ro, companie care înregistrează creşteri spectaculoase pe piaţa de carte tipărită.
Sală la Cărtureşti
O altă reţetă de succes este a unor concepte noi de marketing, prin care, alături de cartea tipărită sau digitală, discuri şi CD-uri cu muzică, sunt comercializate produse de lifestyle decoraţiuni şi accesorii, vin, ceai, cafea, etc. Având încorporat design şi bucurându-se de o prezentare specială, cartea tipărită poate fi un cadou special. Ne referim aici la cele două magazine Cărtureşti din Bucureşti, foarte apreciate inclusiv de turiştii din ţări occidentale şi care înregistrează, la rândul lor, vânzări semnificative de carte tipărită. Desigur că, în astfel de cazuri, designul de interior al magazinelor joacă un rol primordial (deci şi o investiţie mare de debut) iar cazul Cărtureşti a beneficiat atât de arhitecţi geniali cât şi de ideea excelentă de a da o nouă destinaţie clădirilor de epocă .
Mai sunt anticariate?
Au mai rămas foarte puţine dar şi puţine chioşcuri unde se găsesc cărţi . Cărţi în stadă (anticariate în aer liber cu cărţi “vintage”) se găsesc acum numai în centru unde există şi un flux mare de populaţie, Piaţa Unirii şi Universitate, de exemplu.
Oricum, în Bucureşti anticariatele, inclusiv cele în locaţii, se pot număra pe degetele unei singure mâini. Avantajul este că aici poţi găsi o varietate foarte mare de cărţi dintre care unele nu le mai găseşti în altă parte.Preţul este şi el mai atractiv, sub 50% din cel iniţial. De exemplu, cartea de mare succes pentru copii, Copii căpitanului Grant, de Jules Verne, Editura Tineretului 1969, care nu se găseşte reeditată nicăieri, poate fi cumpărată aici cu 10 lei!. Recent am avut o discuţie cu un vânzător de carte pe stradă şi am aflat că vânzările merg extrem de slab, de la an la an mai rău iar autorităţile nu ajută în nici un fel. Ce se (mai) vinde pe stradă? Doar fiţuici, reviste, pliante, cărţi de informare sumară, ceva manuale de şcoală, turism şi ceva beletristică, în special de vacanţă (ex.: poliţiste), mai de loc literatură românească.
