„Stadiul fizic al lucrărilor este de 20%”, a afirmat, într-o conferinţă de presă susţinută în una din încăperile aflate în plină restaurare, viceprimarul cu atribuţii de primar al municipiului Alba Iulia, Voicu Paul.
Potrivit acestuia, valoarea nerambursabilă atrasă pentru acest proiect este de 20,6 milioane de lei, la care se adaugă contribuţia proprie a Consiliului Local de 0,4 milioane de lei şi cheltuieli neeligibile de 0,6 milioane de lei.
Voicu Paul a menţionat că lucrările de restaurare şi conservare, demarate în primăvara acestui an, sunt „complexe”.
Potrivit reprezentanţilor firmei care realizează lucrările, se estimează că acestea vor fi finalizate „în 2021, undeva prin august”.
Deocamdată au fost executate „lucrările mari”, gen demolare corp parazitar parter şi etaj, desfacere planşeu la etaj, subzidiri, hidroizolaţii la fundaţii, decapări tencuieli, evacuare moloz.
Odată finalizate conservarea şi restaurarea, Palatul, cea mai importantă, potrivit specialiştilor, clădire administrativă din Transilvania, ar urma, printre altele, să găzduiască un Muzeu al Principatului Transilvaniei, în care să fie valorificate vestigiile din perioada în care Alba Iulia era capitala Transilvaniei.
„Corpul principal (al Palatului – n.r.) va deveni locul ideal de ilustrare a istoriei europene a Principatului Transilvaniei, cu acţiuni şi evenimente culturale şi ştiinţifice. (…). Avem în vedere crearea unui set de posibilităţi de valorificare culturală şi turistică şi transformarea într-un creuzet al artelor şi al ştiinţelor umaniste. Spaţiul de o generozitate provocatoare şi stimulativă este clar destinat evenimentelor de anvergură”, a afirmat Voicu Paul, conform Agerpres.
El a menţionat că pentru restul clădirilor din ansamblul Palatului care nu au fost cuprinse în acest proiect s-a eliberat autorizaţie de construire, valabilă cinci ani, „pentru tot ceea ce înseamnă acoperişuri”, urmând să se identifice cele mai rapide moduri de a finanţa aceste lucrări.
Timp de peste 150 de ani, între 1541 şi 1699, „soarta regiunii a fost dirijată” de la Alba Iulia, din acest palat. El îmbină mai multe stiluri arhitectonice – gotic, renascentist şi baroc.
Amplasamentul a fost predat către firma din Satu Mare care a câştigat licitaţia în noiembrie 2018. Proiectul, unul complex, presupune lucrări de consolidare, conservare, restaurare – inclusiv picturi murale decorative, dotări interioare şi expoziţionale.
Se estimează că după finalizarea lucrărilor de restaurare a corpului principal al Palatului Principilor, numărul vizitatorilor o să fie de 26.000 după primul an de implementare a proiectului şi de peste 60.000, după încă cinci ani.
Palatul are şapte corpuri şi reprezintă cam două treimi din ceea ce a fost în epoca premodernă reşedinţa principilor Transilvaniei. Chiar şi astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania.
Parteneri în proiect sunt Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.
Palatul se află, din 2009, în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia şi în administrarea Consiliului Local.
Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice şi a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat şi extins în secolele XVI-XVII. Iniţial, clădirea a avut drept destinaţie reşedinţa Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau şi autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reşedinţă princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 şi 1600, edificiul a servit ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul.
Clădirea a fost grav avariată de turci şi tătari, în timpul marilor invazii din 1658 şi 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea, a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul şi cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie, rămânând cu destinaţie militară până în urmă cu peste un deceniu.
