Anunțând programul, directorul Filarmonicii, Andrei Dimitriu, a ținut să precizeze că această stagiune este “una dintre cele mai bune” de când este el la Ateneu, iar numele dirijorilor și soliștilor invitați certifică că ei “recunosc o anumită valoare a Filarmonicii «George Enescu» și prezența lor alături de ansamblurile noastre îi onorează”.
În același timp, a ținut să menționeze că “bună parte din program îl datorăm lui Christian Badea, consilier artistic, care s-a agitat mult și a obținut resurse -financiare”.
Vor fi oaspeți ai Ateneului Român artiști de renume internațional precum dirijorii Christian Badea, Paul Nadler, Gerd Schaller, Horia Alexandrescu, Alexander Walker, Camil Marinescu și soliștii Misha Maisky, Lukasz Krupinski, Valeriy Sokolov, David Grimal, Daniel Ciobanu, Khatia Buniatishvili, Elisabeth Sombart, Andrei Licareț.
Programele cunoscute ale Filarmonicii, precum “Stagiunea de marți seară” ori “Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica”, vor continua. Acest proiect va fi pe modelul deja impus: concerte simfonice, camerale, concerte-spectacol de teatru și muzică, lecția de jazz, programe de prezentare a instrumentelor mai puțin cunoscute, programele colorate puse sub genericul Geografii muzicale și multe altele.
Ateneul va găzdui în această stagiune lansări de carte și diverse activități culturale și va continua cu seria conferințelor științifice, prima fiind susținută în decembrie de Nicolae Victor Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia -Hulubei (IFIN-HH).
Ca noutăți ale acestei stagiuni, în afară de nume de marcă ale muzicii clasice care vor concerta în premieră pe scena Ateneului, precum și câteva prime audiții pentru Filarmonică, este de menționat înființarea “Trio Rezident”, cu trei soliști câștigători ai Concursului Internațional “George Enescu”. De asemenea, dirijorul Iosif Ion Prunner, director general adjunct, a menționat că în această stagiune există un proiect “de întoarcere în timp”, în sensul în care muzica unor compozitori români importanți ai secolului 20 precum Alfred Alessandrescu, Mihail Jora și alții, nemaiauzită de ceva timp pe scena Ateneului, se va relua.
Desigur, conducerea Filarmonicii a trebuit să răspundă și întrebărilor privind problemele pe care le are Filarmonica, în special cele legate de numărul incomplet de instrumentiști din orchestră, care afectează omogenitatea acesteia. Din păcate, legile existente în acest moment nu permit ca banii obținuți de Filarmonică din venituri proprii să fie utilizați pentru fondul de -salarii, respectiv angajarea de instrumentiști, ceea ce face ca în prezent numărul -acestora să fie mult sub ceea ce presupune o instituție muzicală de prim rang a țării.
Andrei Dimitriu a ținut să precizeze că o legislație nouă în ceea ce privește statutul artistului ar fi binevenită, el fiind “un partizan total al contractelor pe perioadă limitată”. Se încearcă ca din ianuarie să se facă audiții în ideea angajării de artiști pe un număr de stagiuni, cu un număr de concerte, în așa fel încât să-i apropie pe aceștia de un salariu de titular. Doar că, a continuat el, atâta vreme cât cultura nu face parte dintr-o strategie de păstrare a identității naționale, e greu să faci cultură de performanță. Și a încheiat cu: “Ne străduim să păstrăm o rigoare asupra calităților actului artistic și mărturisesc că uneori presiunile nu-mi permit să fac totul cum aș vrea”.
