La Chişinău a fost remarcat de regizorul de teatru Aurel Ion Maican, care i-a şi oferit câteva roluri. După terminarea studiilor a plecat la Iaşi, apoi la Bucureşti, unde a fost remarcat de regizorul Sică Alexandrescu.
Marcel Anghelescu a interpretat cu precădere partituri comice ”caracterizate printr-o bonomie tandră şi o viclenie benignă”, se arată în lucrarea „1234 cineaşti români” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). A făcut astfel o serie de roluri de comedie, dramă, roluri de compoziţie, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în teatrul radiofonic, pe marele şi pe micul ecran. Între 1971-1974 i-a fost încredinţată conducerea Teatrului din Ploieşti, potrivit https://www.teatruploiesti.ro.
Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti a jucat în numeroase spectacole în regia lui Sică Alexandrescu: ”O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale (1948) (în rolul lui Ghiţă Pristanda), alături de Costache Antoniu, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Ion Finteşteanu ş.a.); ”D’ale carnavalului” (1951), alături de Alexandru Giugaru, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Cella Dima, Grigore Vasiliu Birlic, Carmen Stănescu, Maria Voluntaru; ”O noapte furtunoasă” (1952), alături de Alexandru Giugaru, Silvia Dumitrescu, Eugenia Popovici, Radu Beligan, Niky Atanasiu; ”Momente” (1952), alături de Radu Beligan, Mircea Demetriad, Alexandru Diaconescu, Cella Dima, Ion Finteşteanu, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic; ”Revizorul” de Gogol (1953), alături de Radu Beligan, Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu Birlic, potrivit https://www.tnb.ro/
Tot la Teatrul Naţional din Bucureşti a mai jucat în piese precum ”Simfonia patetică”, regia Aurel Baranga (premiera în 1973), sau ”Zoo” (sau ”Asasinul filantrop”) de Jean Vercors Bruller, regia Mihai Berechet (premiera în 1976).
În 1969 a jucat la Teatrul din Oradea în ”Micul infern” de Mircea Ştefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu. A jucat, de asemenea, în ”Regele Lear” de W. Shakespeare, precum şi în ”Căruţa cu paiaţe” de Mircea Ştefănescu. Un rol absolut memorabil este cel din piesa ”Take, Ianke si Cadîr”, de V.I. Popa, în regia lui Ion Finteşteanu (rolul lui Cadâr, alături de Ion Finteşteanu, în rolul lui Ianke, şi de Alexandru Giugaru în rolul lui Take), piesă a cărei premieră a avut loc în 1971 pe scena Teatrului Naţional Bucureşti.
Marcel Anghelescu a interpretat, cu vocea sa memorabilă, roluri şi în piese de teatru radiofonic: ”D’ale carnavalului” (alături de Grigore Vasiliu Birlic, Niky Atanasiu, Radu Beligan, Cella Dima, Carmen Stănescu ş.a.) (1951); în comediile ”O noapte furtunoasă” şi ”O scrisoare pierdută” (1952); în ”Bădăranii”, de Goldoni (alături de Grigore Vasiliu Birlic, Tanţi Cocea, Niky Atanasiu, Alexandru Giugaru, Cella Dima, George Calboreanu şi Radu Beligan); ”Însurătoare” şi ”Revizorul” de Gogol; ”Jocul de-a vacanţa” şi ”Steaua fără nume” de Mihail Sebastian; ”Comedia erorilor”, ”Hamlet” şi ”Nevestele vesele din Windsor” de Shakespeare; ”Istoria ieroglifica” de Dimitrie Cantemir; ”Jocul amăgirii” de Pierre Corneille; ”Omul cu mârţoaga”, după George Ciprian, în regia lui Romeo Chelaru; ”Greşelile unei nopţi”, în regia lui Paul Urmuzescu; ”Familia anticarului” de Carlo Goldoni, în regia lui Paul Urmuzescu ş.a.
A fost distribuit şi în numeroase filme, dintre care amintim: ”Ziua cumpătării” (regia Jean Georgescu, 1942), ”Escadrila albă” (regia Ion Sava, 1944), ”Răsuna valea” (regia Paul Călinescu, 1949), ”Lanţul slăbiciunilor” (regia Jean Georgescu, 1952), ”O scrisoare pierdută” (regia Sică Alexandrescu şi Victor Iliu, 1953), ”Pe răspunderea mea” (regia Paul Călinescu, 1956), ”Două lozuri” (regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, 1957), ”Pasărea furtunii” (regia Dinu Negreanu, 1957), ”Avalanşa” (regia Gheorghe Turcu, 1958), ”Ciulinii Bărăganului” (regia Louis Daquin, 1958), ”Telegrame” (regia Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi, 1959), ”Băieţii noştri” (regia Anastasia Anghel, Gheorghe Vitanidis, 1959), ”Bădăranii” (regia Sică Alexandrescu, Gheorghe Naghi, 1960), ”Darclée” (regia Mihai Iacob, 1961), ”Omul de lângă tine” (regia Horea Popescu, 1961), ”Pe litoral mi-a rămas inima” (regia Mihai Constantinescu, Valeriu Lazarov, 1961), ”Post restant” (regia Gheorghe Vitanidis, 1961), ”Lumină de iulie” (regia Gheorghe Naghi, 1963), ”Partea ta de vină” (regia Francisc Munteanu, 1963), coproducţia româno-franceză ”Steaua fără nume” (regia Henri Colpi, 1965), ”Paşi spre lună” (regia Ion Popescu Gopo, 1963), ”Corigenţa domnului profesor” (regia Haralambie Boroş, 1966), ”Castelanii” (regia Gheorghe Turcu, 1966), ”Aventuri la Marea Neagră” (regia Savel Stiopul, 1972), ”Fraţii Jderi” (regia Mircea Drăgan, 1974), ”Trei scrisori secrete” (regia Virgil Calotescu, 1974), ”Muşchetarul român” (regia Gheorghe Vitanidis, 1975), ”Ştefan cel Mare-Vaslui 1475” (regia Mircea Drăgan, 1975), ”Războiul de Independenţă” – serial TV (regia Doru Năstase, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis 1977), ”Tufă de Veneţia” (regia Petre Bokor, 1977), ”Severino” – o coproducţie româno-germană (regia Claus Dobberke, 1977), potrivit volumului „1234 cineaşti români” (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996). Pe micul ecran a avut apariţii în câteva scenete şi cuplete.
În 1953, Marcel Anghelescu a primit titlul de Artist Emerit ”pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă şi pentru activitate merituoasă”. În 1964 a primit titlul de Artist al Poporului ”pentru merite deosebite în activitatea desfăşurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice şi cinematografiei”, iar în 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa I ”pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice”. A fost, de asemenea, laureat al Premiului de Stat, potrivit site-ului CineMagia, https://www.cinemagia.ro.
Marcel Anghelescu a murit la 22 februarie 1977, la Bucureşti.
