Desfășurat sub motto-ul „Uitați de clișee!“, Sezonul România-Franța a reprezentat o importantă componentă a programului acestei ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.
Am vorbit cu Andrei Țărnea despre semnificația acestui act de diplomație culturală care se numește Sezonul România-Franța și despre ce înseamnă participarea Franței la Festivalul de la Sibiu din acest an.
RL: Primul Sezon România-Franța se apropie de final. Un an de manifestări culturale, economice, gastronomice etc. Pe 16 aprilie s-a încheiat Sezonul România-Franța în Franța. Cum l-ați descrie? Ce a adus el ca vizibilitate pentru România?
Andrei Țărnea: Sezonul România-Franța este primul Sezon desfășurat vreodată de Franța cu o țară europeană și primul proiect de diplomație publică și culturală de asemenea realizat de România. Încă de la început, vocația principală a Sezonului a fost actualizarea imaginii pe care țările noastre o au una despre cealaltă. Pe toată durata Sezonului în Franța, programarea a urmărit exact acest obiectiv. Fie că vorbim despre marile expoziții de la Centrul Pompidou, Muzeul Luvru sau Palatul Tau, despre festivalurile dedicate noilor tehnologii, festivalurile de film, spectacolele de teatru invitate pe marile scene franceze sau concertele de muzică contemporană, toate se structurează într-o viziune actuală a României și a societății românești. Fiecare eveniment din Sezon a oferit publicului francez imaginea creației artistice contemporane, dar și a operelor patrimoniale din România. Este la fel când vine vorba de cercetare, educație sau economie. Cu alte cuvinte, am evitat clișeele, dar am utilizat ritmurile și tradițiile, valorificând relațiile istorice româno-franceze. Participarea numeroasă a publicului francez la evenimente a fost cea mai bună dovadă că Sezonul a fost o reușită, interesul și curiozitatea față de propunerile Sezonului fiind o altă dovadă. În plus, campania de comunicare desfășurată în Franța a avut un impact impresionant, iar asta nu s-a văzut doar în participarea publicului, ci și în cele peste 300 de articole și reportaje pozitive apărute în presa franceză. A fost o reflectare fără precedent despre România, care continuă și acum. Aș spune că Franța a descoperit România altfel, că a fost un pariu câștigat și că rezultatele Sezonului se vor vedea mulți ani de-acum încolo.
Dar desfășurarea acestui Sezon în România? Se concretizează el în ceva anume pentru țara noastră? Ce reprezintă per total, à la longue?
În România asistăm, de mai bine de două luni, la proiecte care pun în valoare Franța actuală, contemporană, care propun publicului o perspectivă nouă asupra creației franceze. Acestea, fiind adesea creații încrucișate, ne dau și o ocazie excelentă să ne uitam diferit la propriile noastre valori, la contextul lor în evoluție și la locul pe care îl ocupăm într-o Europă în schimbare. Sezonul este totodată un concept nou pentru România, din care avem foarte multe de învățat. Institu-
țional, acest tip de cooperare bilaterală ne oferă un transfer de expertiză. Apoi, Sezonul a oferit contextul propice unor întâlniri ce se vor concretiza în proiecte viitoare. Este adevărat că proiectele din Sezon, în marea lor majoritate, au o durată limitată, însă relațiile formate între diferitele structuri rămân. Avem deja certitudinea că am mobilizat cooperări pe termen lung între operatori culturali români și francezi. În plus, există cel puțin două proiecte, dintre cele lansate recent, care sper că vor deveni permanente: Muzeul digital Micro-Folie de la Sibiu și Uzina Filmelor de Amatori de la Cluj. Micro-Folie Sibiu este un spațiu care îmbină opere din 12 muzee franceze în format digital cu realitatea virtuală și cu ateliere de creație pentru copii. Este unul dintre proiectele care oferă, prin excelență, acces la cultură întregului public. Uzina Filmelor de Amatori de la Cluj este un alt exemplu de democratizare a culturii. Timp de câteva luni, cei care își doresc să creeze propriile filme au la dispoziție un platou de filmare cu 15 decoruri unde, timp de trei ore, mii de scenarii pot prinde viață.
În cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu există o componentă importantă din acest Sezon, concretizată în muzică, teatru, teatru-dans, circ și artele străzii, arte vizuale și creații digitale. Ce aduce această componentă ca plus-valoare acestui festival? Dar României? Detaliați puțin.
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu propune în acest an, în cadrul Sezonului România-Franța, peste 70 de evenimente pe parcursul celor 10 zile. Este cea mai mare secvență dedicată Franței, în domeniul artelor spectacolului, din Sezon și este o oglindire a creației contemporane franceze la cel mai înalt nivel. Străzile Sibiului, Piața Mică, Piața Mare, Piața Habermann și pietonala Nicolae Bălcescu au devenit spații de joc pentru cele mai mari companii de teatru de stradă și circ contemporan din Franța: Aéro-
sculpture, Plasticiens Volants,
Bilbobasso, Mademoiselle Paillette sau Barolosolo. În sălile de spectacol arhipline, publicul sibian a descoperit creații de la Théâtre de la Ville din Paris, de la Bouffes du Nord sau Théâtre National de Bretagne. Scena dedicată muzicii contemporane din Piața Mare este, anul acesta, exclusiv gazda unor artiști francezi: Brockenback, Juniore, Adam Naas, Pépite sau Radio Elvis. Există, de asemenea, o serie de spectacole-lectură realizate în parteneriat cu Théâtre du Rond Point. La toate acestea se adaugă dezbateri, conferințe și lansări de carte, dar și inaugurarea muzeului digital de care vorbeam, Micro-Folie Sibiu. În cel de-al doilea weekend de Festival, regizorul francez Emmanuel Demarcy-Mota va primi o stea pe Aleea Celebrităților din Sibiu, tot în cadrul Sezonului România-Franța. Este important faptul că prezența franceză la Sibiu se adresează tuturor tipurilor de public. De la familiile cu copii, la tineri și până la publicul specializat, fiecare găsește în acest program generos elemente de interes care se înscriu în vocația Sezonului, aceea de a actualiza imaginea pe care cu toții o avem față de Franța.
În ce măsură cultura, această componentă care nu ne aduce nici autostrăzi, nici spitale, nici alte utilități care ne fac viața mai bună, poate, indirect, să ne ridice ca țară, ca nivel de trai?
Cultura este și va rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de dezvoltare a unei societăți, mai ales în contextul actual, unde vorbim despre societăți mobile și globale. Prin Sezonul România-Franța ne-am dorit, și sperăm să fi construit, un proiect pe cât de accesibil și incluziv, pe atât de dinamic și provocator, cu elemente de continuitate, care să contribuie la diversificarea formelor de cooperare între țările noastre. Fie că vorbim de investiții economice, de proiecte între operatori culturali sau de cooperări la nivelul comunităților, Sezonul este un catalizator în serviciul acestui puternic instrument reprezentat de cultură. Cred că, urmând exemplul Franței, unde o parte impresionantă din produsul intern brut vine din cultură, vom conștientiza și în România forța pe care acest domeniu o are. Este adevărat că lucrurile nu se schimbă peste noapte, însă investițiile în programe culturale cu o componentă educațională puternică se vor concretiza în timp. În plus, tocmai cultura vie și în permanentă adaptare este cea care ne garantează că valorile fundamentale rămân perene și relevante în fața unor provocări tehnologice, economice și demografice. Cultura ne construiește și ne salvează.
Sezonul România-Franța a totalizat peste 400 de proiecte în ambele țări, dintre care peste 70 la FITS.
MOȘTENIRE COMUNĂ
„România și Franța sunt unite prin legături vechi și profunde, o cultură comună și valori împărtășite, iar în acest moment tinerele generații sunt cele care ne pot ajuta să le ducem mai departe. Sezonul România-Franța oferă și va oferi noi oportunități de comunicare și canale prin care putem ajunge la tinerele generații și ne permite să promovăm cele două țări prin schimburi culturale, educaționale, economice, gastronomice și să arătăm că avem o moștenire comună“, a declarat Michèle Ramis, ambasadorul Franței în România.
