Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cum intimidează serviciile secrete ruseşti diplomaţii occidentali

Agenţia de spionaj a Rusiei duce o campanie secretă de hărţuire a diplomaţilor britanici, americani şi nu numai, folosindu-se de tehnici de tortură psihologică dezvoltate de KGB, relevă o nouă carte publicată pe ...

Share

Olivia Vereha 0 comentarii

25.09.2011 - 13:22

Agenţia de spionaj a Rusiei duce o campanie secretă de hărţuire a diplomaţilor britanici, americani şi nu numai, folosindu-se de tehnici de tortură psihologică dezvoltate de KGB, relevă o nouă carte publicată pe acest subiect, scrie guardian.co.uk.

Operaţiunile conduse de serviciile secrete ruseşti implică intrarea prin efracţie în casele diplomaţilor occidentali, o metodă pe care departamentul de stat american o denumeşte încălcare a proprietăţii private. Odată intraţi în case, agenţii mută obiectele de mobilier, lasă geamuri deschise şi pornesc alarmele în încercarea de a-şi demoraliza şi intimida ţintele.

Operaţiunile FSB-ului includ şi instalarea de microfoane în apartamente, înregistrarea convorbirilor telefonice private, filaj şi interceptarea e-mailurilor. Victimele acestei hărţuiri sunt ruşi care lucrează pentru ambasadele statelor vestice, activişti ai opoziţiei, jurnalişti şi persoane implicate în lupta pentru apărarea drepturilor omului.

Campania clandestină este dezvăluită pas cu pas în cartea "Mafia State", un volum scris de fostul corespondent The Guardian la Moscova, Luke Harding. Guvernul britanic şi cel american sunt conştiente de campania de intimidare a FSB, dar până acum nimeni nu a semnalat public aceste demonstraţii ale măsurilor serviciiilor de contra spionaj, din teama de a nu afecta raporturile deja tensionate cu regimul lui Vladimir Putin care a fost colonel al KGB-ului şi, ulterior, şef al FSB-ului.

Surse din Marea Britanie spun că au dosare groase de 10-12 centimentri despre "spargerile" date de FSB şi despre ale acţiuni de hărţuire conduse împotriva angajaţilor ambasadei Moscovei. "În mod normal nu prea facem gălăgie pe acest subiect," declară o sursă citată de The Guardian.

Campania FSB-ului pare să fie atât de puternică şi de extinsă încât guvernului Marii Britanii îi este imposibil să ocupe toate posturile din ambasada moscovită. Acţiunile de intimidare au ca scop convingerea diplomaţilor să îşi părăsească posturile cât mai repede.

În ciuda îmbunătăţirii relaţiilor dintre SUA şi Rusia, FSB-ul a vizitat câteva familii ale unor diplomaţi americani. Într-o telegramă confidenţială din 2009, ambasadorul american la Moscova, John Beyrle acuză că măsurile agresive luate de serviciile secrete ruseşti au prins o amploare fără precedent.

Cartea "Mafia State" scoate la iveală cum KGB-ul a început să practice "psihologia operaţională" în anii 1960. Tehnicile acestui tip de hărţuire au fost perfecţionate de Stasi, poliţia secretă germană, care le-a folosit împotriva dizidenţilor în anii 1970 şi 1980. Aceste practici erau denumite Zersetzung - termen care înseamnă coroziune sau subminare.

Potrivit unor foşti ofiţeri ai Stasi scopul era să îi reducă la tăcere pe cei care se opuneau regimului prin decimarea vieţii lor private. Tacticile includ şi scoaterea tablourilor de pe pereţi, schimbarea tipurilor de ceai pe care o persoană le are în casă sau chiar trimiterea unor obiecte sexuale soţiilor celor vizaţi. De cele mai multe ori victimele nici nu ştiau că sunt ţinte ale Stasi. Mulţi credeau că înnebunesc, unii au suferit căderi nervoase, câţiva chiar s-au sinucis.

Liderul comunist al Germaniei de Est, Erich Honecker a patentat aceste metode după ce a dedus că tacticile de tortură blânde erau de preferat celor dure. Avantajul torturii psihologice este faptul că nu poate fi dovedită - aspect foarte important pentru un stat care trebuie să îşi menţină statutul la nivel internaţional. Cotidianul britanic mai menţionează că Putin şi-a petrecut finele deceniului '80 ca ofiţer KGB sub acoperire în oraşul german Dresden.

Harding, autorul cărţii, a fost şi el victimă a spargerilor date de FSB şi, în noiembrie 2010, a fost practic expulzat din Rusia când ministrul afacerilor externe a refuzat să îi înnoiască acreditarea de jurnalist.

În carte se menţionează că ofiţeri ai FSB recunosc faptul că agenţia a fost implicată în asasinarea spionului dizident Alexander Litvinenko, dar şi că regretă modul în care s-a petrecut acest lucru. Mai mult, Ambasada Marii Britanii din Moscova ar avea un scaun din "poloniu" pe care a stat Andrei Lugovoi, principalul suspect în asasinarea lui Litvinenko. Neştiind ce să facă de fapt cu acest scaun, oficialli l-au încuiat într-una dintre camere ale ambasadei.

Harding mai scrie că Federaţia de fotbal a ruşilor ştia cu o săptămână înainte de votul din decembrie că Rusia şi nu Marea Britanie va primi din partea comiteltului executiv al FIFA Cupa Mondială din 2018

FSB-ul nu a explicat niciodată de ce Harding a fost o ţintă atât de urmărită. Şi alţi corespondenţi din vest au primit vizitele ocazionale ale agenţilor, dar la o scară mult mai mică.

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...