În vremurile noastre, care cu greu mai îngăduie răgazurile, se vede că zeița Fortuna păstrează pentru noi un surâs subînțeles în colțul gurii și al ochiului și ne prilejuiește întâlniri memorabile cu oameni întru totul speciali, cum este și Lucian Butucariu, artist vizual cu specializarea sticlă. Pe Lucian Butucariu, om discret, un fermecător amestec de sobrietate și bună-dispoziție, și artist care se prezintă, cu modestie, celor ce-i trec pragul, drept sticlar, l-am vizitat în atelierul său din Centrul Vechi al Bucureștiului, de pe strada Lipscani. Lucian Butucariu, un connaisseur de mare distincție și mentor al multor generații de artiști, a început să ne vorbească despre arta de a domestici sticla, despre puterea de a o determina să facă ascultare și să se adune în formă și-n volum, despre măiestria de a o convinge să-și însușească atribute precum transparență, transluciditate și culoare, astfel încât să capete vibrația intensă, profundă și grăitoare a unei opere de artă. Peste toate acestea, enumerate mai sus, se înțelege că Lucian Butucariu este stăpân, ne servesc ca mărturie lucrările în sticlă, seducătoare, misterioase, tulburătoare, eternități ale forțelor, ale intensităților și ale afectelor artistului.
„Sticla este arta momentului – mă refer la sticlăria prelucrată la cald. Din cuptorul unde se află sticla topită, ai scos-o pe țeavă, o sufli pentru a o modela. Lucrezi până se întărește sticla, depinde și de rețetă, sunt sticle care se întăresc mai repede și altele care se întăresc mai greu – de aceea e o artă a momentului, dacă nu lucrezi sticla când e moale, nu mai ai cum să o chinui ulterior.”
Lucian Butucariu (n. 6 septembrie, 1958, Brusturoasa – Bacău) a absolvit în 1982 cursurile Institutului de Arte „Nicolae Grigorescu” din București, secția Sticlă, clasa profesorilor Dan Popovici și Ioan Lucia. După finalizarea studiilor universitare, Lucian Butucariu este repartizat la Întreprinderea de sticlărie Avrig, județul Sibiu, ca după cinci ani, în 1987, să obțină transferul la Stirom București, unde creează diverse prototipuri transpuse în comenzile pentru beneficiari din țară și din străinătate. În perioada în care a lucrat în industria sticlei, din 1982 până în 1990, artistul s-a preocupat și de creșterea operei sale, astfel că din 1982 până în prezent participă la expoziții anuale, regionale, interjudețene și republicane, la saloanele artiștilor plastici organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România.
În 1982, Lucian Butucariu realizează prima lucrare de artă monumentală – vitraliile pentru restaurantul „Cetate” din Brașov, iar în 1983 își deschide expoziție personală în spațiul „Atelier 35” din cadrul Galeriei Orizont, substructură a Uniunii Artiștilor Plastici din România care organiza manifestările expoziționale ale artiștilor sub 35 de ani. În 1988, artistul participă la Expoziția Internațională de Sticlă din Kanazawa, Japonia, și tot în același an realizează vitraliile pentru Biserica Adormirea Maicii Domnului din Roman. Din 1988 până în 1990, între reperele expoziționale ale artistului se numără o expoziție personală, deschisă în 1989 la Galeria Galateea din București, participarea în același an la „Expoziția română de artă” organizată în Berlin, Germania, și numeroase participări în cadrul expozițiilor de grup organizate de Uniunea Artiștilor Plastici în București și în țară. În 1990, Lucian Butucariu devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici și face parte din biroul de conducere al Filialei de Arte Decorative București, este membru al comisiilor de jurizare pentru acordarea premiilor UAP și se implică în organizarea de expoziții precum „Salonul Sticlei”, „Artele Focului”, „Recipient”, „Salonul de iarnă”, „Bienala de Artă Decorativă”.
Tot în 1990, artistul ocupă prin concurs postul de asistent universitar la Facultatea de Arte Decorative și Design, Departamentul ceramică, sticlă, metal, din cadrul Universității Naționale de Arte din București, și participă, al doilea an consecutiv, la Expoziția Internațională de Sticlă din Kanazawa, Japonia. În 1991, Lucian Butucariu deschide două expoziții personale, una găzduită la Galeria Galateea, în București, și o alta, găzduită de galeria Aspekte din Waibstadt, Germania; în 1992, expune în cadrul expoziției 1992 „Reflets sur la création artistique actuelle en Roumanie”, care a fost deschisă în foaierul Teatrului Municipal din Luxemburg, iar în 1993, realizează o lucrare pentru Banca Agricolă din Craiova. În 1994, Lucian Butucariu, după patru ani în care a predat în calitate de asistent universitar la Universitatea Națională de Arte din București, obține, prin concurs, funcția de lector.
În perioada 1994 – 2006, Lucian Butucariu își deschide în București și peste hotare cinci expoziții personale: 1996 – Galeria Simeza, București; 1997 – Galeria Galeria Institutului Roman de Cultură și Cercetări Umanistice, Veneția, Italia; 2002 – Galeria Simeza București; 2006 – Galerie de Grancy, Lausanne, Elveția; 2006 – Hotel Grand Bretagne-Atena, Grecia – în cadrul unei expoziții organizate în colaborare cu Ambasada României în Grecia, cu prilejul Zilei Naționale a României.
În aceeași perioadă, artistul realizează și o serie de vitralii pentru patru edificii de cult din țară: în 1995, pentru Biserica Cuțitul de Argint din București și pentru Biserica Ortodoxă Baciu din Cluj, în 1997, pentru Mănăstirea Măgura din Bacău, iar în 1999, pentru Biserica Episcopală din Huși. De menționat este faptul că, în 2000, lucrări ale lui Lucian Butucariu sunt prezentate în Pavilionul românesc de artă din cadrul Expoziției Universale de la Hanovra, Germania, și în același an expune în Muzeul Sticlei din Ebeltoft, Danemarca, iar în 2002, i se acordă de către Uniunea Artiștilor Plastici din România premiul I la Salonul „Artele Focului”. Între 2003 și 2006, artistul execută lucrări în colectiv la Mitropolia din Iași, iar în 2006, Lucian Butucariu își susține teza de doctorat, cu titlul „Culoarea, mijloc de expresie plastică în sticlăria artistică”, și obține titlul academic de doctor în arte vizuale.
În 2009, Lucian Butucariu realizează vitraliile pentru Capela ortodoxă a Academiei de Studii Economice București, iar în 2013, vitraliile pentru casa scării din Ministerul Educației Naționale. Din 2011 până în 2015, Lucian Butucariu ocupă funcția de președinte al filialei Arte Decorative din București și tot din 2011 până în prezent, ocupă funcția de directoral Departamentului ceramică, sticlă, metal din cadrul Universității Naționale de Arte din București. În 2012, ocupă prin concurs postul de conferențiar la Universitatea Națională de Arte București, Facultatea de Arte Decorative și Design, Departamentul ceramică, sticlă, metal, iar în prezent este profesor universitar doctor. În ceea ce privește lucrările de artă monumentală, în 2016 a realizat vitraliile pentru Mănăstirea Antim din București, iar în prezent realizează vitralii pentru Catedrala Mântuirii Neamului din București.
„Vitraliile, le fac în atelier. Mai întâi, fac proiectul, măresc apoi la scara 1:1, împreună cu unul dintre colaboratorii mei, Ștefan Copelea, care mi-a fost student. Ne știm de o grămadă de timp, ne înțelegem din priviri. Vitraliul e o muncă de echipă cum este sticlăria, în general.”
„Îmi pare rău când mă despart de lucrări, când le vând, pentru că pleacă cele care îmi plac… dar nici nu le pot ține pe toate, rulajul mă obligă ca pe mai departe să fac alta. E un continuu proces de creație, aici, în atelier.”
