Consiliul Județean Prahova și Muzeul de Istorie și Arheologie Ploiești, în parteneriat cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată și Academia Română, având ca parteneri media, Radio România Actualități și Ancheteonline.ro, au organizat la Muzeul ”Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte, prima ediție a Conferinței Naționale ” Iorga, după Iorga”, dedicată vieții, activității, operei și învățămintelor sale lăsate generațiilor care au urmat.
La conferință au participat și au luat cuvântul academicieni, istorici de la Academia Română, Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, profesori universitari, oameni de știință, parlamentari, jurnaliști care abordează teme legate de viața lui Iorga la Vălenii de Munte, opera de geniu a lui Iorga, istoriografia lui Iorga, curentul naționalist, Iorga și Marea Unire, relațiile lui Iorga cu regalitatea, relațiile lui Iorga cu legionarii, moartea martirică a marelui savant.
Organizatorul conferinței a fost jurnalistul Costel Oprea, coordonator al evenimentului, dar și manager al Centrului pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată.
Conferința a fost deschisă vineri, în prezența autorităților locale, și a avut loc o depunere de coroane la statuia marelui savant român, aflată în incinta muzeului care-i poartă numele, loc unde Nicolae Iorga a avut casa și a creat numeroase opere din cele 1003 cunoscute, în perioada interbelică, până la 11 noiembrie 1940, cu puțin timp înainte de a fi asasinat de o bandă de legionari.
Sâmbătă, doctor în istorie, Andrei Țîrlescu, cercetător la Academia Română, a ținut prelegerea ”Nicolae Iorga, fondatorul Institutului Român de Bizantinologie”, evidențiind necesitatea reînființării rapide a acestui institut de către statul român, fundamental pentru înțelegerea și promovarea bazelor creștine ale națiunii române de la „noua Romă”, Bizanțul.
De aceeași părere a fost și istoricul Florian Bichir, membru al colegiului CNSAS, care a spus că acest institut este vital pentru a stăvili dorința de expansiune cultural-religioasă a Rusiei care vrea crearea la Moscova a unui centru, menit să devină „a treia Romă” pentru creștinii ortodocși din centrul, estul și sudul Europei.
Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, președinte al Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, a evocat activitatea sa ca om politic, profesor la școala din Vălenii de Munte, gazetar și scriitor, dar și sfătuitor apropiat al Regelui Carol al II-lea.
„Aici avem această epocă(n.r.- după 1848) pe care noi încercăm să o înțelegem și care s-a dovedit a fi una deosebit de complexă, avem apariția unui curent tradiționalist, acel curent pe care foarte bine l-a exprimat însuși Mihai Eminescu, iar Nicolae Iorga este unul din tinerii excepționali ai sfârșitului de secol XIX, unul din ultimii mari oameni care au fost atrași în acest brand junimist, care a fost un curent de renaștere națională și de identitarism românesc fundamentat într-o epocă a mimetismului, a formelor fără fond, vorba lui Titu Maiorescu. Aici avem apariția lui Nicolae Iorga și avem acest moment al impactului său în spațiul public românesc care începe evident prin revista Semănătorul și curentul semănătorismului. […]
Pentru a înțelege ce a însemnat Iorga geopolitic este esențial să înțelegem că acest om a avut simțul momentului, simțul istoriei. A fost unul din cei care a militat în anii 1914-1916 pentru intrarea României în război alături de Antantă. […]
Nicolae Iorga este, fără doar și poate, principalul om care a fundamentat naționalismul românesc așa cum îl înțelegem astăzi și așa cum îl putem duce pe mai departe generațiilor care vin.”, a transmis tânărului istoric și deputat național-liberal, Daniel Andrei Gheorghe.
Au mai luat cuvântul dr. ing. Viorel Gaftea, secretar executiv, Secția Știință și Tehnologia Informației, Academia Română : ”Paralele cu date, evenimente și securitatea geopolitică în perioada Nicolae Iorga”, Constantin Hlihor, profesor universitar doctor, Universitatea București, Facultatea de Istorie cu tema ”Nicolae Iorga și geopolitica epocii sale”, colonel (r) dr. Tiberiu Tănase, cercetător Academia Română: ”Puncte de vedere privind asasinarea marelui istoric român, Nicolae Iorga”, Alin Spânu, profesor universitar doctor, Universitatea București, Facultatea de Istorie: „Nicolae Iorga, în corespondență. O scrisoare critică și o alta cu calde aprecieri (1936).”, general (r) Stan Petrescu, profesor universitar doctor, Academia Națională de Informații: ” Oameni mari din Memoriile lui Nicolae Iorga”, dr. Alba Popescu, analist de geopolitică și studii de securitate: ”Iorga, creatorul școlii de geopolitică”.
Conferința s-a încheiat cu o serie de dezbateri, duminică dimineață: „Iorga și Marea Unire”, „Iorga și legionarii”, „Iorga și geopolitica” la muzeul Memorial Nicolae Iorga din Vălenii de Munte, gazda întregului eveniment.
„Istoricul Nicolae Iorga este un titan al științei universale. El a fost un dar al lui Dumnezeu nu numai pentru România, ci și pentru cunoașterea unei lumi întregi. Dar Iorga a trăit intens pentru noi, românii și a reușit să pună în scena mondială, istoriografia noastră. Marele istoric a fost deschizător de drumuri în dragostea de neam, în scrierea istoriei românești. Fără Iorga, istoria acestui neam ar fi fost un gol imens în sufletele noastre.
Iorga este omniprezent în știința istoriei. De aceea, noi trebuie să-l cinstim și evocarea marii sale personalității trebuie să fie un eveniment național. Și unde îl putem sărbători mai bine decât la el acasă, la Vălenii de Munte. ”, au transmis organizatorii acestui emoționant eveniment.
[…] Iorga este omniprezent în știința istoriei. De aceea, noi trebuie să-l cinstim și evocarea marii sale personalității trebuie să fie un eveniment național. Și unde îl putem sărbători mai bine decât la el acasă, la Vălenii de Munte. ”, au transmis organizatorii acestui emoționant eveniment. […]