El este al romanilor si maghiarilor deopotriva
Imediat dupa 1989, complexul statuar al lui Matia Corvin, din centrul municipiului Cluj-Napoca, mai exact spus din frumoasa si monumentala piata a Unirii, a devenit obiect de disputa interetnica. Nationalistii romani, grupati in fostul PUNR si in jurul fostului primar Gh. Funar, i-au pus gand rau statuii, propagand ideea mutarii ei la castelul Huniazilor din judetul Hunedoara. Iar cand s-au convins ca acest lucru nu este posibil, au inventat necesitatea gasirii altei locatii, in piata urmand a se face sapaturi arhelogice menite a scoate in evidenta trecutul daco-roman al urbei. Zis si facut.
Gasind zelosi la muzeul de istorie, au inceput cu sarg sapaturile, cu gandul ascuns ca ele vor deturna afluenta populatiei, si mai ales a tinerilor, in zona ansamblului statuar, devenit in timp si o oaza de flori si verdeata in centrul orasului, la umbra impunatoarei catedrale gotice ,,Sf. Mihail". Asupra acestui subiect revine cu autoritatea de prestigios istoric Ioan-Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Romane care, in coloanele revistei, "Orasul", editata la Cluj-Napoca de Fundatia Culturala Carpatica, infiintata si condusa de arhitectul Ionel Vitoc, repune in drepturile sale istorice acest grup statuar, restituind comunitatii, dar si numerosilor turisti romani si straini, adevarul despre marele rege al Ungariei, Matia Corvin. si cum revista apare intr-un tiraj redus, iar difuzarea este doar in municipiu, consideram ca o difuzare pe un areal national va duce la concluzia fireasca potrivit careia Matia Corvin este si al romanilor tot atat cit este al Ungariei. Spicuim, deci, in continuare fragmente din textul istoricului amintit… ,,In centrul istoric al Clujului – scrie Ioan-Aurel Pop – troneaza de un secol un grup statuar exceptional, in fruntea careia se impune figura maiestuoasa a lui Matia Corvin", autorul mentionand ca in 2008 s-au implinit 550 de ani de la alegerea sa ca rege si de la suirea pe tron… Figura si personalitatea regelui Matia l-au impus drept simbol al Clujului, numele acesta nefiind echivalenul lui Matei, cum gresit a fost folosit, el fiind botezat dupa acela al apostolului Matia (Mathias) omagiat in calendarul catolic. Nu mai spunem ca statuia inagurata in 1902 este o adevarata opera de arta, apartinind sculptorului Ioan Fedrusz, premiat pentru aceasta lucrare la un prestigios salon international de la Paris, (mai exact spus, statuia fost distinsa cu Marele Premiu, dupa unii istoricii n.n.) Dar nu putem omite din acest comentariu faptul ca unii au considerat grupul statuar, din ratiuni pur nationaliste si oportuniste…un kitsch, gasindu-se apoi si scribi care au preluat asertiunea fara discernamant.
Revenind la tema noastra, autorul textului precizeaza faptul ca Matia Corvin s-a nascut la Cluj in 23 sau 24 februare in 1443, in casa Mech, un patrician german. Casa era un fel de han. S-a nascut ca fiu al romanului Iancu de Hunedoara si al nobilei maghiare Elisabeta Szilagy care, aflam din alte documente, se afla in drum spre Deva cand au prins-o durerile facerii. Deci si din punctul de vedere al locului nasterii Matia Corvin este al clujenilor, sau cum bine sublinia autorul textului amintit: ,,Matia Corvin a devenit simbol al caracterului multietnic al Transilvaniei de atunci". si autorul mai releva faptul ca Matia Corvin este nu numai simbolul unei singure natii sau etnii :,,Pretuit de germanii clujeni in mijlocul carora s-a nascut si de toti germanii (sasi) ardeleni fiindca le-a recunoscut organizarea politico-administrativa superioara numita ,,Universitas Saxorum (Universitatea sasilor)," el este deopotriva revendicat si de romani prin originea pe linie paterna, considerat, ca si romanii, urmasul romanilor. El a fost – subliniaza istoricul clujean – si un european, prin efortul de apararea a Crestinatatii, prin ideile sale umaniste, prin pretuirea culturii, prin intemeierea bibliotecii vestite numite ,,Corvina", sau ,,Corviniana". Prin nastere ca si prin actiunile sale de ocrotire a orasului caruia i-a conferit privilegii, prin fondarea bisericii franciscane la 1484, de pe str. Mihail Kogalniceanu, sau prin alte gesturi si actiuni, regele a ramas pentru eternitate si un simbol al Clujlului.
Potrivit altui document, aflat la Cluj, Matia Corvin a fost extrem de suparat de faptul ca orasul avea doar circa 5.ooo de locuitori. De aceea a dispus ca portiile lui sa fie deschise pentru toti aceia ca doresc sa se stabileasca in oras daca si-au platit toate datoriile catre stat. Un act care a permis si romanilor sa intre in oras si sa se aseze aici.
Restaurata si destinata tinerilor studenti de la Universitatea de Arte, Casa unde s-a nascut Matia Corvin, a devenit un mare punct de atractie turistica, stilul sau si conceptia arhitectonica, amintind de epoca respectiva, aspect intarit si de faptul ca administratia actuala a orasului a refacut strazile din jur cu piatra cubica conform documentelor vremurilor de atunci.
In legatura cu Casa Matei, denumire sub care este cunoscuta astazi, profesorul Ioan-Aurel Pop are observatii pertinente si cu privire la cele doua placi cu inscriptii de pe frontispiciul cladirii. ,,Prima placa scrisa integral in limba maghiara (plasata la finele secolului al XIX-lea, in 1888, aminteste o atmosfera de fast nationalist maghiar, cand regele Matia era ridicat in slavi ca purtator al geniului natiunii maghiare, ca mare suveran, depozitar al celor mai inalte calitati ale poporului maghiar. In ciuda caracterului sau exclusivist, inscriptia a fost lasata la locul sau – spre deosebire de alte simboluri similare – si in vremea comunismului. A doua placa, in limbile engleza si romana, a fost pusa in graba, prin anii 90, in cadrul unor porniri nationaliste promovate de primarul de atunci al Clujului (Gh. Funar n.n.). Ea contine cateva erori care se cuvin relevate (si eliminate, zicem noi n.n.) : 1. Pe frontispiciul sau troneaza o stema a Clujului falsa, cu simboluri heraldice atipice, neaprobata vreodata de specialisti si mai ales de Comisia de heraldica a Academiei Romane. 2. Numele regelui este trecut in forma populara de ,,Matei", desi se stia ca aceasta este incorecta. 3. Regele este caracterizat drept ,,roman", cand de fapt el avea doar origine romaneasca pe linie paterna. Autorul semnaleaza si greseli de ortografie in textul englezesc.
Dispute au fost si cu privire la denumirea de pe soclu: Matei Corvin, gresit scris, dupa cum am relevat mai sus. Matia nu le convenea celor din primaria funarista si atunci s-a gasit o cale de mijloc: Mathias Rex. Iar pe soclu au tinut ,,musai" sa puna o inscriptie inspirata dintr-un discurs – aflu din alta sursa – a tinut la Cluj de Iorga si care amintea de faptul ca Matia Corvin a fost infrant de stefan cel Mare la Baia (1467), inscriptie ulterior inlaturata. Este adevarat ca in primul deceniu de domnie Matia Corvin n-a avut relatii cordiale cu Stefan cel Mare caruia ii pretindea sa-i recunoasca vasalitatea, dar ulterior cei doi domnitori au avut relatii de colaborare in lupta impotriva imperiului otoman cum a fost batalia de la Vaslui din 1475, dar si in alte imprejurari, stefan a fost ajutat de ostenii veniti din partea lui Matia. ,,La un moment dat – scrie istoricul clujean -, probabil dupa 1484, i-a daruit lui stefan feudele ardelene Ciceul si Cetatea de Balta. Doua cetati cu zeci de sate romanesti, care i-au ingaduit domnului roman sa patroneze viata bisericeasca a romanilor din Transilvania. In acel timp a fost ctitorita de moldoveni biserica din Feleac (care dainuie si astazi fiind considerata pe drept un monument istoric de exceptie n.n.), devenita apoi episcopie, arhiepiscopie si chiar mitropolie romaneasca.
Aproape inedite pentru marele public sunt si precizarile istoricului Ioan-Aurel Pop privind descendenta pe linia paterna a lui Matia Corvin. ,,Tatal viitorului rege, Iancu de Hunedoara, numit in tinerete, in documente, Ioan Romanul (Iohannes Olah), descindea dintr-o familie cneziala innobilata, fiind, mai exact, fiul cavalerului de curte regesc Voicu(…) si al Elisabetei de Marginea(…) ,,Prin merite proprii Iancu a ajuns la mari demnitati intre care cele de voivod al Transilvaniei (1441-1446), guvernator al Ungariei (1446-1452) si capitan general al regatului (1453-1456). El a salvat Ungaria si Crestinatatea de invazia otomana catre centrul Europei prin marea victorie de la Belgrad din 1456, fiind considerat ultimul mare cruciat autentic, animat de idealurile Republici Crestine" (…).. Sa mai spunem ca din alte surse am aflat ca Matia Corvin a numit capitani la punctele strategice de la granita de nord-est a Ungariei, fosti osteni preluati din armata lui Iancu de Hunedoara si ca, uneori la, curtea lui, cu acestia vorbea romaneste….
Se mai cuvine spus, in incheierea acestui comentariu, ca in amintirea marelui rege, la Cluj se organizeaza anual ,,Zilele Corvin", manifestari ajunse anul acesta la cea de-a XVII-a editie, in program fiind si lansari de volume despre voivod. Subscriem insa, fara rezerve la cele afirmate de Ioan-Aurel Pop in finalul textului sau: Evocarea figurii regelui Matia Corvin nu trebuie sa fie prilej de dezbinare, ci de unire si comuniune intre romani si maghiari, pe care destinul i-a asezat sa traiasca impreuna.
Dar nu putem sa nu amintim de o realitate extrem de dureroasa : la ora actuala, grupul statuar este acoperit de niste schele pentru a-i restaura soclul extrem de degradat. Mai bine de un an sta asa, nimeni nu mai misca nici un deget din lipsa de fonduri, se zice. Aceasta, cu toate ca guvernul maghiar – aflam din surse neoficiale – este dispus sa sustina jumatate din costuri, dar autoritatile romane … tac. Pana cand, vom vedea, dar, sa speram, nu dupa ce se va prabusi soclul, distrugand unul din cele mai frumoase grupuri statuare din Romania.
