Profitul net al grupului Petrom a urcat cu 18% în primul semestru, la 2,393 miliarde lei (545 milioane euro), însă vânzările au coborât cu 5%, la 11,576 miliarde lei (2,636 miliarde euro), în special din cauza scăderii vânzărilor de ţiţei comparativ cu perioada similară a anului trecut, care a fost influenţată de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi, transmite Mediafax.
În primele şase luni ale anului trecut, grupul Petrom a consemnat un profit net de 2,027 miliarde lei şi vânzări de 12,202 miliarde lei.
„În prima jumătate a anului 2013 ne-am îmbunătăţit performanţa financiară şi operaţională comparativ cu primele şase luni din 2012, ca efect al investiţiilor realizate în anii precedenţi, managementului strict al costurilor şi iniţiativelor de excelenţă operaţională. Am continuat programul semnificativ de investiţii, ceea ce ne-a permis să stabilizăm producţia, volumele uşor crescute de hidrocarburi din România compensând problemele tehnice temporare din Kazahstan. În zona offshore, am finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră şi, în parteneriat cu ExxonMobil, ne-am propus să reluăm forajul în blocul Neptun către sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014. Performanţa G&E (segmentul Gaze şi Energie – n.r.) a reflectat condiţiile de piaţă dificile, cu cerere scăzută pentru gaze şi electricitate, precum şi preţuri semnificativ reduse la electricitate. În R&M (segmentul Rafinare şi Marketing – n.r.), vânzările cu amănuntul au rămas stabile, în timp ce marjele de rafinare au scăzut din cauza cotaţiilor mai mici la produse”, a declarat în raportul semestrial directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
Ea a menţionat că Petrom va continua programul de investiţii anuale, care pentru acest an depăşesc 1,2 miliarde euro, bazându-se pe un cadru fiscal şi de reglementare favorabil investiţiilor, „confruntând provocările din piaţa de gaze şi electricitate”.
Citeşte şi Delegaţia FMI, în vizită la Petrom City
Grupul a consemnat în al doilea trimestru un profit net de 1,061 miliarde lei, faţă de 1,332 miliarde lei în primele trei luni din acest an şi de câştigul de 643 milioane lei din al doilea trimestru al anului trecut.
Vânzările au scăzut în al doilea trimestru cu 7%, la 5,787 miliarde lei, faţă de rulajul de 6,197 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. În primele trei luni din acest an, Petrom a înregistrat vânzări de 5,789 miliarde lei.
„Vânzările din segmentul R&M au reprezentat 78% din totalul vânzărilor consolidate, cele din G&E au reprezentat 17%, iar cele din E&P (segmentul Explorare şi Producţie – n.r.) aproximativ 5% (vânzările din E&P au fost, în mare parte, vânzări în interiorul grupului, nu către terţi)”, se arată în raport.
Profitul înainte de dobânzi şi impozite EBIT a urcat în primul semestru cu 10%, la 2,97 miliarde lei (676 milioane euro), de la 2,703 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. În al doilea trimestru grupul a consemnat un profit EBIT de 1,389 miliarde lei, faţă de 1,582 miliarde lei în primele trei luni din acest an. Comparativ cu nivelul din al doilea trimestru al anului trecut, de 909 milioane lei, profitul EBIT din perioada aprilie – iunie 2013 este cu 53% mai mare.
„În pofida cheltuielilor de explorare mai mari generate de campania intensivă de achiziţie seismica 3D din 2013, EBIT-ul înregistrat în primele şase luni din 2013 a fost cu 10% mai mare decât EBIT-ul înregistrat în primul semestru din 2012, care a fost influenţat negativ de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi din T2/2012”, se mai arată în raport.
Investiţiile realizate în primele şase luni din acest an au însumat 2,08 miliarde lei (474 milioane euro), valoare cu 11% sub cea înregistrată în aceeaşi perioadă din exerciţiul financiar anterior, de 2,328 miliarde lei. În primul trimestru, grupul a investit cu puţin peste 1 miliard de lei, iar în al doilea trimestru 1,079 miliarde lei.
Profitul EBIT excluzând elementele speciale înregistrat în primul semestru pe segmentul de explorare şi producţie a scăzut cu 10%, la 2,724 miliarde lei (620 milioane euro) comparativ cu primele şase luni din 2012, reflectând, în special, vânzările de ţiţei mai scăzute, creşterea cheltuielilor de explorare şi de amortizare, precum şi efectul nefavorabil al cursului valutar (aprecierea leului în raport cu dolarul), parţial compensate de scăderea costurilor de producţie.
„EBIT-ul raportat, de 2,724 miliarde lei, a avut aceeaşi valoare ca EBIT-ul excluzând elementele speciale, în timp ce rezultatul din 1-6/12 a inclus elemente speciale, de 123 milioane lei, asociate, în
cea mai mare parte, măsurilor privind restructurarea personalului”, potrivit Petrom.
Preţul mediu al ţiţeiului Ural a fost de 106,76 dolari/baril, cu 5% sub cel din perioada similară a anului trecut. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut uşor, la 95,73 dolari/baril, faţă de 95,53 dolari/baril în prima jumătate a anului trecut, în care s-au reflectat pierderi de 227 milioane lei, ca efect al instrumentelor de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului.
Citeşte şi OMV ar putea construi propriul gazoduct. Unde ar putea fi amplasat
„Costurile de producţie ale grupului, exprimate în dolari/baril, au fost cu 6% mai mici decât în primele şase luni din 2012, în pofida evoluţiei uşor negative a cursului valutar (întărirea leului cu 1% faţă de dolar). Costurile de producţie din România, exprimate în dolari, au scăzut la 14,28 dolari/baril în primul semestru din 2013, în special datorită managementului strict al costurilor”, se arată în raport.
Investiţiile de explorare au însumat 257 milioane lei, reflectând cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră, şi sunt cu 1% mai mici comparativ cu cele din primul semestru al anului trecut, de 259 milioane lei. Investiţiile din prima jumătate a anului trecut au inclus costurile de foraj aferente sondei de explorare Domino-1. Cheltuielile de explorare, însumând 269 milioane lei, reflectă activităţile seismice ample din Marea Neagră.
Producţia de ţiţei şi gaze a grupului a ajuns la 33,2 milioane barili echivalent petrol.
Producţia totală de ţiţei şi gaze a crescut uşor în România, la 31,1 milioane barili echivalent petrol. Producţia internă de ţiţei a scăzut cu 1,3%, la 14,2 milioane barili, în special din cauza declinului natural din zăcămintele-cheie, iar producţia internă de gaze a crescut cu 1,5%, la 16,9 milioane barili echivalent petrol, fiind susţinută, în special, de rezultatele campaniei de reparaţii capitale offshore.
Producţia de ţiţei şi gaze din Kazahstan a scăzut cu 6,8%, ajungând la 2,1 milioane barili echivalent petrol, în special din cauza problemelor tehnice temporare de la zăcământul Komsomolskoe.
Volumele de vânzări au scăzut cu 1%, din cauza vânzărilor mai scăzute de ţiţei, compensate parţial prin vânzările mai ridicate la gaze şi condensat din România.
Profitul EBIT excluzând elementele speciale a scăzut cu 11% pe segmentul de gaze şi energie, la 146 milioane lei (33 milioane euro). Scăderea a fost cauzată de contribuţia redusă a activităţii de gaze, având în vedere că rezultatul din primul semestru al anului trecut a reflectat condiţii contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producţia internă.
Volumele vânzărilor de gaze ale Petrom au fost uşor sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, în timp ce consumul estimat de gaze al României a scăzut cu 8%. Producţia totală estimată de electricitate a României a scăzut cu aproximativ 6%, în timp ce consumul total estimat a scăzut cu aproape 7%, surplusul fiind direcţionat către alte ţări, potrivit Petrom.
„Producţia de energie electrică a Petrom a acoperit aproximativ 4% din consumul naţional, în timp ce o parte importantă a acestuia din urmă a fost acoperită de electricitatea generată de hidrocentrale şi din surse regenerabile, care a reprezentat aproximativ 38% din consumul total (1-6 /12: aproximativ 28%). Producţia netă de electricitate a centralei electrice de la Brazi a fost de 0,98 TWh. Disponibilitatea netă a centralei a fost de aproximativ 83%, reflectând oprirea planificată de o lună, în aprilie. Cu o disponibilitate de aproximativ 98%, producţia de electricitate a parcului eolian Dorobanţu a fost de 0,06 TWh, pentru care Petrom a primit aproximativ 114.000 certificate verzi”, se mai arată în raport.
Citeşte şi Sectorul energetic românesc. Patru obiective pe termen scurt şi mediu
Pe segmentul de rafinare şi marketing, profitul EBIT CCA excluzând elementele speciale a fost de 173 milioane lei (39 milioane euro), faţă de pierderi de 237 milioane lei în primul semestru al anului trecut. Evoluţia a fost determinată în principal de impactul avut asupra volumelor şi costurilor în primele şase luni ale anului trecut de oprirea rafinăriei Petrobrazi.
„Indicatorul marjă de rafinare s-a îmbunătăţit uşor faţă de primul semestru din 2012 datorită preţurilor mai mici la ţiţei, care au contrabalansat integral marjele mai mici la motorină şi păcură. Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost de 89% comparativ cu 61% în primele şase luni din 2012, în urma opririi rafinăriei menţionate mai sus”, potrivit Petrom.
Volumul total al vânzărilor din marketing a scăzut cu 7% din cauza vânzărilor comerciale mai mici, care au coborât cu 18%, într-o măsură relativ mare, scăderea fiind atribuită şi finalizării tranzacţiei de vânzare a Petrom LPG la începutul anului 2013. În segmentul de retail, volumul total al vânzărilor s-a situat la acelaşi nivel ca în primul semestru din 2012, fiind în linie cu evoluţia pieţei.
„În 2013 nu ne aşteptăm la un impact financiar substanţial din liberalizarea preţurilor la gaze şi implementarea noilor măsuri fiscale, ţinând cont că rezultatele anului 2012 reflectă deja condiţii contractuale mai bune pentru vânzările de gaze din producţia internă, comparativ cu nivelul introdus oficial, de 45,7 lei/MWh pentru preţurile reglementate ale gazelor din producţia domestică. Pe piaţa de electricitate estimăm că preţurile vor fi influenţate negativ, atât de dinamica ofertei, ca urmare a punerii în exploatare a unor capacităţi suplimentare din surse regenerabile, cât şi de cererea
redusă, datorită initiativelor de eficientizare energetică. Având în vedere flexibilitatea sa ridicată, ne aşteptam ca centrala de la Brazi să joace un rol important pe piaţa de echilibrare, în contextul ponderii crescute a energiei electrice din surse regenerabile”, potrivit Petrom.
Începând din februarie 2013, guvernul a introdus un pachet de măsuri fiscale pentru producătorii de ţiţei şi gaze, impunând o taxă de 60% pe veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea preţurilor la gazele din producţia internă, din care se deduce valoarea incrementală a redevenţelor şi investiţiile din activitatea de explorare şi producţie, fără a depăşi, însă, 30% din veniturile adiţionale. În plus, guvernul a introdus şi o taxă de 0,5% pe extracţia de ţiţei, care a intrat în vigoare tot în luna februarie.
Investiţiile în explorare şi producţie vor reprezenta aproximativ 80% din totalul investiţiilor la nivel de grup, estimate la 1,2 miliarde euro în acest an. Cea mai mare parte a investitiilor în acest segment va fi direcţionată către forajul sondelor de dezvoltare, proiectele de redezvoltare a zăcămintelor şi Totea Deep, reparaţii capitale şi operaţiuni de adâncime, iniţiative de creştere a performanţei, precum şi proiecte aferente instalaţiilor de suprafaţă.
„În continuarea proiectului de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră, planificăm o nouă campanie de foraj în sectorul de mare adâncime al blocului Neptun, anticipată să înceapă către sfârşitul anului 2013 sau începutul lui 2014. Kazahstan: extinderea planului de injecţie apă în zăcământul Komsomolskoe şi continuarea planului de redezvoltare a zăcământului TOC (Tasbulat, Aktas, Turkmenoi), cu scopul menţinerii nivelului de producţie. Urmărim oportunităţi de creştere prin achiziţii de perimetre de explorare în Marea Neagra: finalizarea acordului de transfer pentru achiziţia, împreună cu ExxonMobil, a unei participaţii de 85% din perimetrul Midia (România); acordul de împărţire a producţiei pentru perimetrul Skifska (Ucraina) se află în proces de negociere”, potrivit grupului.
La finele primului semestru, Petrom avea 792 de staţii, faţă de 797 în perioada similară a anului trecut.
La 30 iunie 2013, Petrom avea 20.138 de angajaţi, faţă de 20.790 în primul trimestru şi comparativ cu 22.105 persoane la jumătatea anului trecut.
Cifrele din raport sunt neauditate şi prezintă rezultatele consolidate ale grupului Petrom, întocmite în conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară, IFRS.
Din grupul Petrom fac parte compania mamă OMV Perom (SNP) şi firmele Tasbulat Oil Corporation LLP (Kazahstan), Kom Munai LLP (Kazahstan), Petrom Exploration & Production Ltd., OMV Petrom Marketing, Petrom Aviation, ICS Petrom Moldova (Republica Moldova), OMV Bulgaria OOD (Bulgaria), OMV Srbija DOO (Serbia), OMV Petrom Gas, Petrom Distribuţie Gaze, OMV Petrom Wind Power şi Petromed Solutions.
Petrom a anunţat în luna iulie vânzarea Petrom Distribuţie Gaze SRL către Ligatne SRL.
„Decizia corespunde strategiei OMV Petrom de a optimiza operaţiunile downstream în vederea îmbunătăţirii eficienţei. Părţile au agreat să păstreze confidenţialitatea valorii tranzacţiei. Finalizarea
tranzacţiei este condiţionată de aprobarea prealabilă a Consiliului Concurenţei”, se mai arată în raportul grupului.
OMV Petrom este cea mai mare companie românească listată la Bursa de Valori Bucureşti, cu o capitalizare de 24,861 miliarde lei (5,618 miliarde euro), calculată la ultimul preţ de luni, de 0,4389 lei/acţiune.
Compania este controlată de grupul OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul român are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, BERD, cu 2,03%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari.
